România a făcut progrese importante în ce privește tratamentul bolilor infecțioase și cronice și este pregătită pentru a face față unor eventuale crize sanitare, însă mai are foarte multe lucruri de rezolvat pentru a asigura un acces cât mai bun al populației la servicii medicale, a transmis Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, președinte al Comisiei pentru sănătate din Senatul României, la Profit Health.forum Ediția a XIV-a. Potrivit acestuia, sunt probleme noi care apar, cum ar fi cea a identificării consumatorilor de droguri, în cazul cărora abordările medicale ar putea fi diferite, subfinanțarea, dar și accesul derficitar al locuitorilor din rural la sistemul de sănătate.
Conferința a fost organizată cu sprijinul Bristol Myers-Squibb, Crisia Farm și UCB
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
"În momentul de față, sistemul sanitar din România a făcut progrese fantastice, atât pentru patologia acută, cât și pentru cea cronică. Suntem pregătiți, cel puțin în problema crizelor sanitare cu componentă epidemiologică, respectiv a bolilor infecțioase, România are nouă centre regionale cu care intră în această bătălie. Ele sunt formate la nivelul centrelor universitare, acolo unde considerăm că există cel mai ridicat nivel al cunoștințelor științifice din domeniu, și, ca atare, din acest punct de vedere, este un lucru foarte bun. Noi am intrat cu aceste centre regionale încă din 1998, când am creat rețeaua pentru HIV/SIDA și boli infecțioase, și a funcționat foarte bine, dovadă că problematica HIV este foarte bine ținută sub control de către România, motiv pentru care a și fost lăudată de foarte multe ori pentru această situație. În momentul de față, lucrurile sunt foarte bine ținute sub control", a spus Streinu-Cercel.
România a făcut progrese importante și în ce privește combaterea virusului hepatic, dar și în problematica bolilor cronice, cum este cancerul.
"De asemenea, am făcut progrese fantastice, mult mai mari decât au făcut alte țări cu bugete și fonduri importante, vezi infecția cu virus hepatitic C, unde România s-a înrolat foarte bine și a făcut acele contracte cost/volum/rezultat. La începutul acestor contracte, eficacitatea terapiilor cu medicamente direct active împotriva virusului hepatic C a fost de 99,32%. În momentul de față suntem pe la 98% eficacitate a eradicării infecției cu virus hepatic C și lucrăm intens la problematica sechelelor lăsate în urma acestor infecții. De asemenea, pentru virusul hepatic B, România iarăși este un exemplu, pentru că în 1996 am introdus vaccinarea la nou-născut, astfel încât incidența globală a virsului hepatic B practic s-a prăbușit la nivelul României", a declarat acesta.
"Noi am luat în calcul modalitatea de intervenție în problematica acută a bolilor infecțioase, dar și problematica bolilor cronice. Și, vedeți, avem un plan național de luptă împotriva cancerului și acest plan național a început să dea roade foarte frumoase. De asemenea, Guvernul a venit cu un program de radioterapie în boala oncologică, lucru iarăși foarte bine primit. Când iei fiecare palier în parte și încercăm să venim cu soluții concrete și imediate, pe de o parte, și altele de perspectivă. Dacă vorbim și de cele de perspectivă, la institutul oncologic Fundeni se construiește deja un buncăr pentru protonoterapie și s-ar putea ca, într-un an, un an și jumătate, să avem la dispoziție și această tehnologie foarte importantă", a a afirmat oficialul.
Rămân multe probleme de rezolvat - de la pacienții consumatori de droguri la subfinanțare
Una dintre problemele cu care se confruntă sistemul de sănătate este aceea a pacienților consumatori de droguri, în cazul cărora medicii nu află întotdeauna la timp. Lipsa acestei informații poate avea ca efect mascarea unor aspecte clinice importante, atrage atenția medicul.
"Ce avem acum și trebuie să facem față și să găsim alte modalități de lucru, este problematica drogurilor de administrare intravenoasă. Aici lucrurile sunt abia la început din punct de vedere al managementului acestei situații. Se lucrează în plan legislativ, în plan educațional și în plan medical, pentru că trebuie să și recunoști o persoană care se droghează, pentru că ea nu vine să-ți bată la ușă și să-ți spună <<Vezi că eu sunt un utilizator de droguri>>. Tu, ca medic, trebuie să ai prezența de spirit și flerul necesar să identifici aceste persoane, pentru că în spatele unui astfel de persoane se află o imunodepresie severă. Ori, acea imunodepresie severă maschează foarte multe dintre aspectele clasice clinice în domeniul patologiei, atât acute, cât și cronice", a declarat Streinu-Cercel.
O altă problemă majoră este cea a finanțării din domeniul sănătății, România fiind una dintre țările UE care alocă bani puțini raportat la populație și la câți pacienți trec prin sistemul de sănătate.
"Acoperim foarte multe zone și sunt de părere că, în contextul în care bugetul nostru este acela care este la Sănătate, facem mult mai multe lucruri decât țări care au bugete mult mai mari pe sănătate. Evident că ne dorim lucruri fantastice, dar în același timp trebuie să fim conștienți de ceea ce avem. Și cu ce avem trebuie să rezistăm oricărei agresiuni din punct de vedere microbiologic, că vorbim aici de crize sanitare. Dar, în același timp, să ne pregătim și din punct de vedere al medicației care trebuie asigurată acestor pacienți. În momentul de față există un grup care se ocupă de medicamentele minime obligatorii și din acest grup fac parte România, Franța și Malta. Așteptăm să vedem o declarație cu privire la modul în care putem să intervenim și să asigurăm acele medicamente care pot să facă oricând obiectul unor crize sanitare", a spus acesta.
De asemenea, un alt aspect important pentru ca sistemul de sănătate să poată funcționa cât mai bine, este accesul la aceste servicii, precum și diagnosticarea și tratarea cât mai rapidă.
Provăcări importante în această privință persistă în mediul rural și în orașele mici.
"Se mișcă palierele din foarte multe puncte, atât din punct de vedere clinic, cât și terapeutic, și avem nevoie ca și din punct de vedere al diagnosticului să fim foarte aproape de pacienții noștri. Eu sunt optimist din acest punct de vedere, consider că România își face bine treaba. Evident că sunt foarte multe lucruri care trebuie rezolvate, cum este medicina de la nivel rurual și al orașelor mici, dar toate vor face subiectul unor analize cât se poate de concrete și a unor măsuri care se vor impune la momentul respectiv. Noi ne concentrăm atenția asupra modului în care pacienții pot ajunge la serviciile medicale pe care sistemul le poate oferi. Pentru că nu întotdeauna pacienții ajung să acceseze serviciile medicale, deși ar fi nevoie de ele și au și posibilitatea să o facă. Sistemul rural este unul în care accesul la serviciile medicale este mult redus. Și, aici ne gândim, ați vzut că a apărut și legislație cu telemedicina, astfel încât să dăm posibilitatea medicului care este în aria respectivă să primească informațiile necesare de la persoanele care ar putea să devină pacienți, astfel încât intervenția din punct de vedere al diagnosticului și al terapiei să fie una cât mai rapidă cu putință. Și vedeți că acum există standarde care se pun pe tapet, anume timpul scurs de la momentul la care s-a pus un diagnostic și până când pacientul intră în terapie", a explicat medicul.
Cu cât timpul între diagnostic și tratament este mai scurt, cu atât reziliența sistemului de sînătate este mai bună, a spus Streinu-Cercel.
