România desfășoară în prezent programe bune în ce privește combaterea hepatitei, inclusiv a hepatitei virale C, însă autoritățile trebuie să aibă grijă ca orice mecanism pentru combaterea acesteia să nu excludă persoanele neasigurate, foarte multe din cauza sărăciei, pentru a nu permite împrăștierea virusului în societate, a atenționat Marinela Debu, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), la Profit Health.forum.
Conferința a fost organizată cu sprijinul AbbVie, Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente - ADEM, Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România - ADRFR, Bondoc&Asociații și Grupul Monza România, cărora le mulțumim pentru participare
Conferința a fost transmisă în direct pe Profit TV, putând fi văzută și AICI
28 noiembrie - Profit Financial.forum
După două prime etape în care au fost tratați 5.860, respectiv 12.000 de pacienți aflați în stadii mai avansate de fibroză hepatică, de la 1 septembrie a început a treia etapă de tratament fără interferon a hepatitei virale cronice C, care are drept țintă tratarea a 13.000 de pacienți aflați în stadiile de fibroză hepatică F1, F2, F3 și F4.
“Pentru noi, aceasta este următoarea îngrijorare, ce se poate face pentru neasigurați în ce privește hepatitele virale. Am tratat, până acum, cam 18.000 de pacienți, este un număr extraordinar de mare. România este un exemplu pozitiv la tratarea fibrozei hepatice. Când ies afară (din țară - n.r.) și spun că în România se tratează de la Fibroză 1, spun <Este incredibil. Cum ați reușit să faceți lucrul acesta? Voi erați în urmă. Acum doi ani, voi tratați Fibroză 4. Cum ați trecut brusc atât de departe?> Iar când le spun că pentru următorul an sunt în plan 13.000 de pacienți, întreabă cum este posibil. Cred că, în sfârșit suntem arătați și în sens pozitiv, dar rămâne această problemă a persoanelor vulnerabile, de fapt persoane neasigurate”, a spus Marinela Debu.
Dacă autoritățile nu-și asumă tratamentul cât mai timpuriu în cazul unei persoane cu hepatită, dar neasigurată, costurile pentru societate ar putea fi mai mari ulterior, când virusul se răspândește și se îmbolnăvesc mai mulți oameni.
“Nu spun că trebuie să încurajăm persoane să nu se asigure, dar vorbim de hepatita C, o boală vindecabilă. Este păcat să nu găsim o soluție să tratăm, pentru a nu mai împrăștia virsul în societate. E păcat să nu găsim soluții, în egală măsură, și pentru pacienții cu hepatită B. O persoană neasigurată infectată este o sursă de infecție pentru ceilalți. Pe termen lung o să avem costuri mari de la cei care nu știu că au sau știu că au dar nu sunt asigurați și nu-și permit acces la tratament. Aceasta este problema pe termen lung pentru care trebuie să ne așezăm la masă și să găsim soluții, pentru că pași s-au făcut”, a detaliat președintele APAH-RO.
Campaniile derulate de APAH-RO au relevat că dintre persoanele depistate cu virus hepatic, foarte multe, în jur de jumătate, sunt neasigurate și, astfel, un risc pentru societate.
“Noi vedem din campaniile pe care le derulăm. Din cei pe care îi depistăm, sunt cam jumătate/jumătate. Sunt pacienți care sunt asigurați pentru moment, beneficiarii de ajutor social, care nu au o stabilitate în ce privește asigurarea. Pot fi asigurați un an, șase luni sau cât sunt asistați social. De asemenea, sunt coasigurații care depinde de asigurat, dacă acesta și-a pierdut locul de muncă, ei devin neasigurați. Când mergem spre ei și le spunem că au posibilitatea de a-și plăti singuri asigurarea, pentru mulți 190 de lei pe lună este o sumă”, spune Marinela Debu.
