Executivul vrea să majoreze de 2,5 ori numărul maxim de posturi aprobate pentru Institutul Cantacuzino, după trecerea instituției în subordinea Ministerului Apărării Naționale, acesta urmând să crească de la 430 în prezent la 1.075, în scopul reluării producției de vaccinuri, dar și pentru dezvoltarea structurilor de apărare a României în cazul unui război hibrid, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern.
"În momentul de față există anumite provocări la nivel epidemiologic și microbiologic la care statul român ar putea fi pus în situații dificile", se arată în nota de fundamentare a draftului de act normativ privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino.
Sursa citată relevă că majorarea numărului maxim de posturi este justificată de specificul activității Institutului, de importanță strategică la nivel național, precum și de intenția reluării și dezvoltării activităților de producție pentru produse biologice, vaccinuri, imunomodulatori, suplimente nutritive, reactivi și seruri de diagnostic, medii de cultură, dar și a implementării unor noi tipuri de producție, cum ar fi antidoturile. Astfel, numărul maxim de posturi aprobate pentru institut va crește de la 430 în prezent la 1.075, adică cu 150%.
Majorarea numărului maxim de posturi mai are în vedere "dezvoltarea centrelor naționale de referință, corelarea activității de referință la nivel național cu provocările în domeniu, la nivel național și internațional, reluarea activității și întărirea centrului de diagnostic medical cu adresabilitate civilă și militară, dezvoltarea capabilităților de cercetare-dezvoltare pentru a face față provocărilor actuale la nivel național, european și mondial, în scopul asigurării stării de sănătate a populației, dezvoltarea capabilităților în domeniul învățământului medical și medico-militar, menținerea la parametri normali și în condiții de securitate biologică a Colecției naționale de culturi microbiene și celulare, a Laboratorului nivel 3 de biosiguranță, a Biobazei și a Unității de intervenție rapidă în urgențe microbiologice și bioterorism, punerea la punct a structurilor, dezvoltarea specialiștilor și unităților capabile să fie la dispoziția Guvernului României în cazul unui război hibrid, adaptarea entităților organizaționale la specificul structurilor din Ministerul Apărării Naționale, asigurarea pazei și protecției structurii și patrimoniului, operaționalizarea BSL-4 (nivelul maxim, 4, de biosiguranță – n.r.)".
Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Institutului Cantacuzino se va asigura din venituri proprii și, în completare, din subvenții acordate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Apărării Naționale. Institutul ar urma să realizeze venituri proprii din activități de cercetare-dezvoltare, formare profesională, organizare de cursuri și manifestări științifice, asistență tehnico-metodologică și activități de sănătate publică, acordarea de servicii specializate, precum și din închirierea bunurilor aflate în administrare.
Pentru anul viitor, Guvernul are în vedere acordarea unei finanțări de la bugetul de stat în sumă totală de 53 milioane lei, care ar urma să crească la 58 milioane lei în 2019, 63 milioane lei în 2020 și 68 milioane lei în 2021. Din suma totală de 53 milioane lei preconizată pentru 2018, aproape 80% (42,149 milioane lei) reprezintă cheltuielile de personal. Pentru investiții (cheltuieli de capital) se preconizează o alocare bugetară de 7,635 milioane lei, iar pentru bunuri și servicii – una de 3,216 milioane lei.
În august, ministrul de atunci al Apărării, Adrian Țuțuianu, declara că, în urma trecerii Institutului Cantacuzino în subordinea MApN, acesta ar putea produce vaccinuri în doi ani de zile, fiind necesară alocarea anual a 25 de milioane de euro pentru revitalizarea Institutului, bani ce vor fi asigurați de la bugetul statului și din venituri proprii.
„Dintr-o evaluare prealabilă, deci nu sunt cifre definitive, avem nevoie în primii 5 ani de funcționare de circa 25 de milioane de euro. Cu concluzia făcută de specialiștii mei militari - că am putea să producem vaccin în doi ani de zile. Avem nevoie de bani pentru reabilitarea spațiilor care nu corespund, pentru dotări pe liniile de producție și pentru pregătirea acestei producții. Sunt foarte multe lucruri care trebuie pregătite ca să poți să produci un vaccin peste doi ani de zile”, spunea Țuțuianu.
De asemenea, în septembrie, premierul Mihai Tudose anunța că a discutat cu comisarul european Corina Crețu despre situația Institutului Cantacuzino și că există o soluție de finanțare în valoare de 100 de milioane euro pentru dotarea lui din fonduri europene.
Guvernul a aprobat tot în septembrie, prin ordonanță de urgență, trecerea Institutului Cantacuzino în subordinea Ministerului Apărării Naționale, cu patrimoniul și personalul aferent, urgența fiind dată de „amenințările războiului hibrid și necesitatea creării unei platforme unitare de cercetare și producție națională a vaccinurilor”. Potrivit actului normativ, sumele alocate de la bugetul de stat Institutului Cantacuzino nu se includ în creditele bugetare reprezentând 2% din PIB alocate anual Ministerului Apărării Naționale.
