Până în prezent nu există nicio suspiciune de apariție a unei tulpini românești, a declarat directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), Adriana Pistol, precizând că pentru a se realiza acest lucru este nevoie ca populațiile afectate să fie mai mari decât numărul de locuitori din țară. Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, susține că această posibilitate este una mai mult teoretică decât practică.
Adriana Pistol a fost întrebată, sâmbătă, la Maratonul Vaccinării, cât de adevărată este afirmația că ar putea apărea o tulpină românească.
“Singurul răspuns pe care pot să vi-l dau pe evidențele colectate până în prezent, pe baza tuturor tulpinilor secvențiate în România, este că suntem departe, nu a fost identificată deocamdată nici măcar o bănuială, o suspiciune a unei astfel de tulpini. Populațiile afectate trebuie să fie mult mai mari decât o populația României ca o astfel de tulpină să apară și să fie o tulpină românească”, a răspuns Adriana Pistol.
Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, a completat, afirmând că organisme internaționale supraveghează apariția oricăror variante virale noi.
“La nivel global, ținând cont de faptul că avem totuși 50% din populația globului e acoperită cu cel puțin o doză de vaccin, dar există o inechitate foarte mare în ceea ce privește rata de vaccinare și sunt țările în curs de dezvoltare, cum sunt țările din continentul africa, unde rata de vaccinare în momentul de față e la 5-6%, evident că există la nivel mondial această posibilitate și agențiile internaționale, Organizația Mondială a Sănătății, Centrul European de Control al Bolilor supraveghează toate aceste variante virale, variante de îngrijorare sau variante pe interes. Dar cred că specific pentru România această posibilitate este de fapt mai mult teoretică decât practică. Este puțin probabil să se întâmplă acest lucru, mai degrabă vorbim, așa cum s-a întâmplat și în celelalte situații, de populații mari unde infecția se răspândește necontrolat și există această posibilitate de a se acumula noi mutații la nivelul proteinei Spike”, a explicat Valeriu Gheorghiță.
