Cele două proceduri de infringement voizând piața energiei din România, deciziile așteptate ale Curții Constituționale și Curții Europene de Jutiție în ce privește măsurile de suprataxare, perspectiva fiscală pentru anul următor, precum și, suprinzător, reforma impozitării proprietății reprezintă necunoscute importante pentru sectorul energetic, "cartofi fierbinți" care trebuie gestionați în perioada următoare, a transmis Cristi Secrieru, Partener AS & Partners, la Profit Energy.forum, ediția a VIII-a.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul ACUE, Artenie Secrieru & Partners, Black Sea Oil&Gas, CEC Bank, D&B David și Baias, ENGIE, Electrica Furnizare, E-ON, Hidroelectrica, Nova Power and Gas, Nuclearelectrica, OMV Petrom, PPC, Premier Energy, Raiffeisen Bank, Romgaz, Rompetrol, Tinmar Energy, Transgaz
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
"Vorbim de două proceduri de infringement, una inițiată la nivelul anului 2023 și cu ecouri actuale, nu mai devreme de vinerea trecută am avut un al doilea call făcut de Comisie față de România și cu un termen ferm de două luni pentru conformare. Avem în același timp o a doua procedură inițiată care vizează tocmai modul de funcționare al pieței. Vorbim, din punctul de vedere al Comisiei, de o încălcare a directivelor pe gaz și pe energie, vorbim despre încălcări ale TFUE (Tratatul de Funcționare a UE), lucruri care cred că vor modela, într-un fel sau altul, apropo despre disponibilitatea și despre libertatea pe care o avem în piața noastră națională. Nu suntem izolați și, din păcate, cred că vom avea niște coordonate foarte clare pe care trebuie să le respectăm. Și ce vedem cred că este doar vârful icebergului. M-aș bucura foarte tare ca relaxarea pe care am văzut-o să fie dată de un dialog care există deja cu autoritățile europene", spune Cristi Secrieru.
În fața Curții Constituționale se afă 2 dosare în care mai mulți producători de energie electrică regenerabilă acuză că prevederile legislației privind supraimpozitarea veniturilor lor suplimentare, rezultate din tranzacții angro de vânzare la prețuri de peste 450 lei/MWh, contravin legii fundamentale.
În cazul în care statul ar pierde, ar trebui să restituie acestora banii.
"Din perspectiva asta sunt mulți cartofi fierbinți. Am amintit procedurile de infringement, dar în egală măsură pot aminti și procedurile în fața Curții Constituționale cu privire la legalitatea acestui sistem de taxare pe care l-a impus ordonanța 27. Nici acolo nu avem un răspuns, va veni și îmi e că va veni ca un bumerang asupra pieței. Vorbim, până la urmă, de o expunere financiară foarte mare, expunere care se va traduce, în cazul în care Curtea Constituțională va spune că taxarea a fost făcută în mod reatroactiv și nelegal de către autoritățile fiscale, cineva va trebui să dea acei bani înapoi", arată acesta.
De asemenea, din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) ar putea veni unele clarificări vizând sectorul energiei.
"S-ar putea, în viitorul apropiat să vedem un ecou în toate întrebările preliminare care au fost lansate către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru că este normal, la nivelul UE autoritățile funcționează într-un sistem de vase comunicante. Este imposibil ca semnalul pe care Comisia Europeană l-a dat să nu se transforme într-un semnal mai puternic sau într-un val pe care CJUE la rândul său îl va genera, dacă autoritățile române nu vor ști să pondereze avântul ăsta", a afirmat Secrieru.
În ce privește sistemul fiscal, piața își dorește să evite surprize legislative neplăcute, ca cele din trecut, în contextul în care din aprilie anul următor am putea vedea o nouă schemă de impozitare.
"Din punct de vedere al mecanismului, dacă iar zic stabilitate, nu aș vrea să mă repet, dar este important să știm regulile jocului. Cred că din perspectiva asta, modul în care a variat ordonanța 27 din perspectiva sferei subiecților, mecanismului de impozitare - el a fost inițiat, să nu uităm, ca o taxă, după care l-am vopsit și am zis că este o contribuție, riguros fiscal vorbim despre un impozit cu toate consecințele care derivă din aceasta", a declarat Secrieru.
Ministerul Energiei ar trebui să colaboreze cu Ministerul Finanțeor și cu Ministerul Economiei pentru a se asigura că eventuale prevederi fiscale ar funcționa adecvat, potrivit acestuia.
"Revenind la formulă, trebuie să ne uităm la formula de suprataxare. Cred că trebuie redusă sarcina, pentru că din modul în care ea este construită în momentul de față, ca un agent prohibitiv pentru creșterea prețului, este clar că doar într-o mică măsură și-a atins această finalitate în decursul timpului. În schimb, dacă am transforma-o într-o contribuție tolerabilă, cred că și-ar atinge mult mai bine finalitatea și ar fi mult mai bine acorată în piață. În momentul de față este fie o eviți, fie n-o eviți. E atât de simplu. Dacă am ajunge să fie ponderată, cred că gradul de contributivitate ar putea să fie mult mai mare și acolo ar trebui să se umble", a explicat el.
Impozitarea proprietăților, risc pentru investiții
Unul dintre riscurile importante inclusiv pentru sectorul energetic nu vine din legislația specifică domeniului, ci ține de viitoarea reformă a impozitării proprității, atrage atenția Secrieru. Lipsa unei limite pentru impozitele impuse de către autoritățile locale riscă să descurajeze investițiile, în loc să ofere primăriilor un instrument sustenabil pentru finanțare.
"Un impact care îmi venea în minte în timp ce vorbeam este politica de impozitare a proprietății. Este o altă piesă din același puzzle, care trebuie avută în vedere. Ne îndreptăm către o reformă foarte agresivă a ceea ce înseamnă impozitarea proprietății. Lipsa limitării pentru autoritățile locale în ce înseamnă stabilirea limitelor la impozitele pe clădiri, inclusiv cele industriale, pe terenuri. Într-un astfel de climat, discreționar până la un punct, s-ar putea ca investițiile să fie afectate într-o măsură mai mare. Te uiți cu două perechi de ochi în momentul în care trebuie să investești într-un anume loc atunci când nu știi care este sarcina fiscală care stă în fața ta pentru perioada care urmează", a declarat acesta.
