România se află în plin război economic cu alte state membre UE și chiar cu Comisia Europeană, care impune ca în criză, în vârf de consum, statul român să-și sacrifice industria pentru a-și ajuta vecinii, a declarat miercuri, într-o emisiune televizată, președintele Comisiei de anchetă a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Iulian Iancu.
Iancu a precizat că acesta este motivul pentru care a trimis o adresă către Consiliul Național de Apărare a Țării (CSAT) prin care solicită o analiză a impactului liberalizării prețurilor la gaze, și mai ales al eliminării oricărei restricții pentru export, asupra securității naționale.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
“Suntem în război economic, trebuie să fim conștienți. Război economic! (…) S-a ajuns la materia primă energetică a țării. Adică ținta o reprezintă gazele naturale ale României. (…) Vă spun că România nu poate funcționa fără importul de gaze la vârful de consum, adică în ianuarie, când consumul zilnic ajunge la 72 de milioane de metri cubi, România poate să își asigure 53 de milioane. Diferența până la 72 trebuie să o iei din import. Ca să nu plătești vârful de preț de atunci, care este uriaș și te costă enorm, faci stocare. Ce spune Uniunea Europeană astăzi? Oameni buni, când e criză, când e vârf de consum, trebuie să vă ajutați între voi, statele vecine. Și atunci mă ajut. Cum mă ajut? Păi ia de la industria ta și dă-i și lui în sistem ca să se salveze. Păi murim amândoi”, a declarat Iancu.
Deputatul social-democrat face trimitere la noul regulament UE, intrat în vigoare pe 1 noiembrie, care impune un principiu al solidarității la nivelul UE, regulament anunțat din timp de Profit.ro.
Potrivit noului regulament, statele membre și, în special, autoritățile competente (Autoritatea Națională pentru Reglementarea în Domeniul Energiei - ANRE, probabil)‚ garantează că “nu se introduce niciodată vreo măsură de restricționare nejustificată a fluxului de gaze în cadrul pieței interne și nu se introduce nicio măsură care ar putea pune în pericol în mod grav situația furnizării de gaze în alt stat membru”.
În plus, regulamentul, obligatoriu pentru toate statele membre, impune acestora să fie pregătite să ajute țările vecine în vederea garantării furnizării de gaze pentru consumatorii vulnerabili în caz de criză. Dacă restul actului normativ intră în vigoare pe 1 noiembrie 2017, prevederile referitoare la “solidaritatea” europeană se aplică de-abia de la 1 decembrie 2018.
SIDEX Galați nu mai e competitiv la un preț al gazelor de 82 lei/MWh
Iancu susține că o eventuală creștere a prețului gazelor, în urma liberalizării prețului la producători și a eventualelor exporturi, va conduce la falimente, disponibilizării și, în cele din urmă, la emigrarea forței de muncă. “Dacă noi împingem prețul către 82-83 de lei/MWh, vine SIDEX Galați, adică Mittal, vine celălalt mare producător de îngrășăminte chimice sau de produse chimice care spune: peste 82 de lei, ne-a spus SIDEX-ul, nu mai sunt competitiv, am ieșit din piață. Și atunci eu ce fac? Îmi împing prețul peste limita competitivității și omor ramuri economice întregi. Când am omorât ramurile economice ce fac? Disponibilizez masiv personal. Ce fac cu el, de unde îi dau părți sociale? O să îl aducem în situația că, așa, ramură după ramură au fost împinse către ineficiență, faliment. Și oamenii ce au făcut? Au plecat în străinătate. Cine a plecat? Zone cu ramuri și cu meserii unice. Le-am pierdut”, afirmă șeful comisiei de anchetă ANRE. În opinia sa, soluția nu este exportul de gaze, ci procesarea lor în România.
Partidul și guvernul susțin demersurile președintelui comisiei ANRE
Iancu a mai afirmat că demersurile sale beneficiază de susținerea partidului și guvernului. “Unde stați dumneavoastră stătea liderul de partid, stătea premierul, vicepremierul, ministrul Energiei, ministrul Economiei, secretarul general al partidului. Toată lumea a zis da, are dreptate Iulian și trebuie neapărat să prezentăm aceste lucruri la Bruxelles. M-am dus la Bruxelles personal, am prezentat toate lucrurile astea. Știți ce mi-a spus Bruxelles-ul? «E Guvernul României, în noiembrie Guvernul României a decis liberalizarea, nu noi. Deci nu contează cine sunteți dumneavoastră, că tot Guvern vă numiți. Pe noi nu ne interesează…». Și atunci, în momentul acela, Guvernul României a fost pus cu spatele la zid, premierului i s-a atras atenția să respecți angajamentul făcut de Guvern, de Guvernul acestei țări, că dacă nu îl respectați înseamnă că voi vă abateți dramatic de la conduita… Pentru că în paralel marile companii, multinaționale, au lobby pe măsură la Bruxelles, și s-au dus și au spus: domnule, vedeți că Guvernul actual nu vrea să respecte ce a angajat Guvernul anterior și vă rugăm frumos să fiți fermi în atitudine.”
Iancu, despre noul președinte ANRE: Am mai mare încredere în el ca român
Iancu și-a susținut și amendamentele adoptate în Comisia de Industrii a Camerei Deputaților, prin care obligă producătorii de gaze să tranzacționeze 70% din producție (în varianta inițială a amendamentelor - procentul era de 100%) pe bursa administrată de operatorul monopolist OPCOM.
El susține că ANRE va trebui să stabilească regulile după care aceasta va funcționa, regulile pentru piața pentru ziua următoare (PZU), pentru piața contractelor pe termen lung și pentru piața de echilibrare a sistemului. “Le face acum Chiriță… Sigur Chiriță va face, are cu el maculatorul. (..) L-ați pus pe Dumitru Chiriță șef la ANRE. Hai să fim serioși, hai să fim serioși! Domnule Iancu, cunoaștem marfa”, a intervenit ironic președintele Confederației Naționale Sindicale Meridian, Ion Popescu, prezent în emisiune.
“Acum vă spun, am mai mare încredere în el ca român, ca român vorbesc, decât în oricine altcineva ar fi fost numit. Ca român. Eu sper, sper să se confirme această încredere a mea, în calitatea lui de român”, i-a luat Iancu apărarea noului președinte ANRE, fostul deputat social-democrat și lider de sindicat, Dumitru Chiriță.
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului l-a numit pe 18 octombrie, pe o perioadă de 5 ani, pe deputatul PSD Dumitru Chiriță în funcția de președinte al ANRE, pe locul rămas vacant prin încetarea mandatului fostului președinte Nicolae Havrileț.
Unul dintre primele ordine semnate de Chiriță vizează înființarea unui Cabinet al președintelui/vicepreședinților ANRE, format din 6 persoane.
