UPDATE Unitatea 1 a Centralei nucleare de la Cernavodă a repornit marți seara la ora 21:31, cu o oră și jumătate mai târziu decât era planificat, în prima oră producția fiind de doar 40 de MW, ceea ce a majorat puterea ambele unități la 743 MW. Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a fost amânată pentru a patra oară cu două ore, fiind reprogramată, potrivit unui anunț publicat de Transelectrica la 20:30, pentru marți, ora 22. Ea ar fi trebuit repornită în aceeași zi la ora 20.
Unitatea 1 a Centralei nucleare de la Cernavodă va deveni funcțională 100% miercuri, după ora 12:00. Până atunci, centrala va funcționa la o capacitate de producție scăzută. Marți, începând cu ora 20:00, vor fi efectuate operațiunile de sincronizare, producând doar 40 MW, pentru ca în intervalul 21:00-23:00 să producă doar 40-350 MW.
Începând cu ora 23:00 până miercuri la 8 dimineața, puterea activă a centralei va fi de 350 MW, până la ora 12 urmând să urce la 630 MW, pentru ca ulterior să ajungă la 665 de MW, arată datele Transelectrica.
Detalii despre situația din sistemul energetic în ansamblu și perspectivele vor fi anunțate la Profit Energy.forum, un eveniment care va fi organizat pe 14 octombrie, cu transmisiune în direct pe Profit TV, și la care vor fi prezenți oficiali cu putere de decizie din administrație și cei mai importanți jucători din domeniu.
Program pornire a Unității 1 a Centralei nucleare de la Cernavodă (sursa: Transelectrica)
Așa cum anticipa duminică Profit.ro, amânarea redeschiderii Unității 1 a pus presiune pe prețurile spot ale energiei, prețul pentru energia cu livrare marți în intervalul 19:00-20:00 egalând maximul istoric de 750 de lei/MWh, înregistrat miercurea trecută, ziua în care a fost anunțată avaria de la Cernavodă.
Piața a pariat pe repornirea unității de producție în noaptea de marți spre miercuri, dovadă scăderea prețului mediu zilnic al energiei cu livrare în ziua de miercuri cu 18% (de la 390 la 430 lei/MWh), maximele orare atenuându-se și ele de la 750 lei la 500 lei/MWh, în intervalul 19:00-20:00.
În plus, luni, la ora 13:00, a fost oprită accidental (neplanificat) și hidrocentrala de la Râul Mare, cu o capacitate de producție de 110 MW, ca urmare a unei avarii (“remediere defect circuit racire lagar turbina HA1”). Potrivit Transelectrica, această unitate ar urma să rămână nefuncțională până sâmbătă dimineață la ora 00:00.
Inițial, Unitatea 1, cu o capacitate de producție de 700 MW, ar fi trebuit să redevină funcțională, potrivit raportărilor Transelectrica, vineri, la ora 4. Ulterior, termenul de repunere în funcțiune a fost amânat într-o primă fază pentru noaptea de sămbătă spre duminică, pentru ca, în faza a doua să fie anunțat un alt termen marți, la ora 00:00.
Oprirea accidentală a Unității 1 a luat prin surprindere piața și, nu în ultimul rând, propria conducere a companiei. Licitațiile pentru ziua următoare, pentru miercuri, fuseseră deja efectuate marți, dispeceratul național stabilind deja ce unități vor produce, cât și când. Și capacitățile de import pe termen scurt fuseseră stabilite cu o zi înainte.
Brusc, s-a creat un deficit de producție de 700 de MW în sistem, care a trebuit compensat. În plus, Nuclearelectrica produce “energie ieftină” (nepurtătoare de certificate de emisii), iar deficitul creat de avarie a fost compensat de importuri sau de o producție suplimentară de “energie scumpă” (purtătoare de certificate verzi).
Acesta a fost efectul pe partea de ofertă. Pe partea de cerere, pentru a-și onora contractele în derulare, compania a semnat miercuri peste 60 de contracte de achiziționare de electricitate pe piața intraday, achiziționând cantități între un MWh și 20 MWh, la prețuri cuprinse între 335 lei/MWh și 550 lei/MWh.
Pe PZU, Nuclearelectrica a fost nevoită să plătească prețul pieței, care a ajuns și la 750 de lei/MWh în anumite intervale orare, record absolut pentru România.
Producția de energie electrică din România a înregistrat săptămâna trecută un record negativ, atingând cel mai redus nivel din istoria modernă: pentru prima dată când nivelul acesteia a scăzut sub 4.200 MW.
Nivelul redus al producției nu arată neapărat că România nu are capacități de producție care nu pot fi utilizate peste acest nivel (în februarie 2018 s-a atins un nivel maxim al producției de peste 11.300 MW), ci mai degrabă că acestea nu sunt competitive în raport cu cele din țările vecine, în special cu cele cu care România este interconectată.
