Licitația de vânzare a unei participații de 26,7% din capital deținută de statul român la Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriei Petromidia, care ar permite KMG International din grupul kazah de stat KazMunayGas să-și îndeplinească angajamentul asumat prin Memorandum cu România în 2013, de a achiziționa această participație contra sumei de 200 milioane dolari, ar putea fi organizată până la jumătatea anului viitor, a indicat secretarul de stat în Ministerul Energiei Iulian Tudorache, la conferința la care a fost anunțată semnarea contractului de înființare a Fondului Kazah-Român, prevăzută de asemenea de Memorandumul semnat în urmă cu aproape 6 ani.
"Săptămâna viitoare vom prelungi din nou Memorandumul de înțelegere cu KMG International și sper ca până la jumătatea anului viitor să avem procedura de licitație cât mai aproape de a fi realizată. Am finalizat deocamdată achiziția serviciilor juridice necesare pentru organizarea acestei licitații", a spus Tudorache, răspunzând unei întrebări din partea presei.
În prezent, KMG International deține 48,11% din Rompetrol Rafinare, în timp ce Ministerul Energiei controlează o participație de 44,69%. Restul acțiunilor sunt tranzacționate la BVB.
În iulie anul acesta, reprezentanții KMG declarau, pentru Reuters, că demersurile de achiziție a acțiunilor RRC de la statul român sunt în desfășurare și că ar putea fi finalizată în acest an sau în 2019.
În toamna anului 2016, Ministerul Energiei a propus în Guvern, printr-un Memorandum, "vânzarea unui pachet de acțiuni de 26,6959% din acțiunile deținute de stat, prin licitație publică cu strigare", însă de atunci nu s-a realizat nimic în acest sens.
În noiembrie 2017, ministrul de atunci al Energiei, Toma Petcu, declara că ministerul nu va prelungi memorandumul din 2013 cu KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol, aprobat prin hotărâre de Guvern în 2014, iar compania va trebui să-și plătească datoria istorică către stat pentru a-și dovedi buna credință, inclusiv din cauza faptului că respectivul memorandum conține o prevedere potrivit căreia acesta devine nul dacă DIICOT trimite în instanță dosarul penal Rompetrol 2.
"Atunci când am preluat mandatul (ianuarie 2017 - n.r.), în luna a treia expira memorandumul de înțelegere. Am prelungit încă șase luni, până în luna a noua. Am considerat că șase luni vor fi suficiente pentru a se finaliza negocierile. Am constatat în această perioadă că este foarte greu. Cred că în februarie am scris atât DNA, cât și DIICOT, am cerut informații legate de dosarele în care sunt anchetate companiile Rompetrol, pentru a ne lămuri foarte clar care este stadiul, ce culpabilități sunt. Am primit răspuns din partea acestor instituții, dar am considerat că nu sunt foarte lămuritoare și am făcut un material transmis către CSAT. CSAT, în urmă cu o lună, a răspuns că, dacă Guvernul și Ministerul Energiei nu au considerat necesar să informeze și să ceară un punct de vedere în 2014, când a fost aprobat memorandumul prin HG, nici acum nu are competențe să se pronunțe. Ba mai mult, începând cu luna a noua, s-a început urmărirea penală în dosarul DIICOT în ceea ce privește speța Rompetrol. În 2016, Ministerul Energiei s-a constituit parte civilă în acest dosar, iar Ministerul de Finanțe s-a constituit, de asemenea, parte civilă cu suma de 225 de milioane de euro", a spus ministrul Energiei de atunci, cu ocazia unor audieri de la Comisia parlamentară de anchetă privind prețurile la energie.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins în mai 2018 cererea depusă în aprilie de Rompetrol Rafinare, compania sa mamă KMG International și o altă firmă din grup, Oilfield Exploration Business Solutions, de ridicare a sechestrului impus de DIICOT în urmă cu 2 ani, în aprilie 2016, pe rafinăria Petromidia și pe alte active ale celor 3 companii, în dosarul penal Rompetrol 2, în care estimarea inițială a prejudiciului se ridica la aproape 770 milioane dolari.
Decizia ÎCCJ a fost definitivă. Cele trei companii solicitaseră și sesizarea Curții Constituționale, reclamând ca neconstituționale două articole din Codul de Procedură Penală. Instanța supremă a respins și această cerere, contestatoarele având posibilitatea să facă recurs. Solicitarea de ridicare a sechestrului fusese depusă după ce, în aprilie, procurorii DIICOT au anulat 3 ordonanțe de extindere a urmării penale în acest dosar, emise în 2017.
