Primăria Constanța a cumpărat cu suma de 2,23 milioane lei plus TVA (2,65 milioane lei în total) rețeaua primară de transport al agentului termic din municipiu de la producătorul de energie Electrocentrale Constanța, controlat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și aflat în insolvență de anul trecut.
"Soluția de separare a producției de transportul agentului termic face parte din strategia de creare a unui sistem centralizat de termoficare modern pentru municipiu. Odată cu această schimbare, calculul este că rețeaua de termoficare va deveni eligibilă pentru finanțarea din fonduri publice naționale și europene în vederea modernizării, accesul la aceste fonduri fiind permis doar autorităților locale.
Rețeaua termică de transport a Municipiului Constanța, asemenea celorlalte componente ale sistemului de termoficare de la nivel național, are o vechime de 35-49 de ani și nu mai asigură condițiile tehnice corespunzătoare cerințelor actuale ale consumatorilor. Nivelul pierderilor de energie termică a atins în ultimii ani o creștere de la 18% la circa 28%, pe fondul coroziunii și degradării izolației termice sau lipsei acesteia în zonele supraterane, dar și din cauza supradimensionării față de cerințele actuale, un trend în creștere în ceea ce privește sistemele de termoficare la nivel național.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Transferul rețelei primare de transport a energiei termice va conduce la o restructurare operațională, reducerea costurilor și diminuarea pierderilor societății Electrocentrale Constanța SA. Viziunea administratorului judiciar al companiei este ca veniturile provenite din energia termică livrată de către CET Constanța să acopere costurile de producție ale societății.
Sistemul centralizat de încălzire din Constanța mai include 135 de puncte termice urbane și 900 de kilometri de rețele termice secundare de distribuție, aflate în patrimoniul RADET Constanța, deținută de Consiliul Local din municipiu și aflată de asemenea în insolvență din 2019 și unde administrator judiciar este aceeași CITR.
Anterior preluării rețelei de transport de către Primărie, situația de la Constanța era puțin diferită față de cea a sistemului de termoficare de la București, unde producția este asigurată de ELCEN, controlată de Ministerul Economiei, iar transportul, distribuția și furnizarea aparțin Companiei Municipale Termoenergetica deținută de Primăria Capitalei, urmașa falimentarei RADET București. În rest, însă, problemele de fond ale sistemului sunt în bună măsură similare.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV OTP Bank este în negocieri pentru achiziția Garanti BankAstfel, potrivit unui document privind cauzele insolvenței RADET Constanța, cu toate că sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din municipiul Constanța a fost proiectat și realizat ca linie tehnologică integrate, s-a hotărât spargerea acestui lanț tehnologic, producția și transportul trecând la Electrocentrale Constanța, iar distribuția și furnizarea au fost preluate de către Consiliul Local Constanța, care a înființat RADET Constanța pentru operarea serviciului public. Această divizare a generat disfuncționalități, întrucât deciziile nu au mai fost unitare, iar cei doi operatori locali au avut reglementatori diferiți, ANRE, respectiv ANRSC.
"Deciziile contradictorii emise de autoritățile de reglementare (ANRE, ANRSC), cum ar fi alocarea costurilor aferente cogenerării numai în contul energiei termice, au generat creșterea prețului la producător și implicit, în lanț, a facturii de energie termică până la consumatorul final. Operatorilor din domeniul gazelor naturale li se permite să solicite plata în avans pentru consumul de combustibil necesar CET-ului, care produce căldură necesară încălzirii populației și care nu poate la rândul său să emită facturi în avans către distribuitor și nici către populație. Contractele cadru dintre operatorii locali CET și RADET (reglementat de către ANRE), respectiv dintre RADET Constanța și consumator (reglementat de către ANRSC) nu prevăd plăți în avans care să asigure cerința operatorilor de gaze", se arată în document.
Sursa citată mai menționează decalajul (de 15 zile) dintre termenul de plată al facturilor emise de către producătorul de energie termică (de 30 zile calendaristice pe relația cu RADET, conform ANRE) și i termenul de încasare a facturilor de la consumatori (de 45 zile calendaristice pe relația cu consumatorii, conform ANRSC), care a condus la întârzierea la plata facturii și a generat penalități.
CITEȘTE ȘI Tranzacție majoră: Un fond american preia inclusiv afacerile din România ale companiei de origine rusă Veeam Software, cu 600 de angajați pe piața localăEste indicată și inexistența în tariful reglementat al RADET a unei componente care să permită acumularea de sume destinate stingerii penalităților calculate de Electrocentrale Constanța pentru nedecontarea la timp a subvenției de la buget.
"Tariful practicat de RADET Constanța pentru distribuția și furnizarea energiei termice prin puncte termice s-a menținut neschimbat timp de 6 ani, fiind modificat abia în aprilie 2016. Înghețarea din aprilie 2016 până în ianuarie 2019 a prețurilor/tarifelor practicate de către RADET Constanța a survenit în condițiile în care în această perioadă s-au majorat substanțial costurile elementelor din structura de tarif, pe fondul creșterilor de preț la utilități și a salariului minim pe economie", se spune în document.
Tot acolo se menționează că, începând cu anul 2012, în municipiul Constanța s-a accentuat fenomenul de debranșare din cauza eliminării subvenției la căldură pentru populație, în perioada noiembrie 2011 – noiembrie 2014. "Ulterior, începând cu sezonul de iarnă 2014 – 2015 și până în prezent, administrația locală a reluat subvenționarea prețului energiei termice plătit de populație pe timp de iarnă. Gradul mare de deconectare a consumatorilor (44,6% pe întreg municipiul la sfârșitul anului 2018) a afectat eficiența sistemului de alimentare centralizată, iar consumatorii rămași racordați au fost puși în situația de a plăti suplimentar, datorită creșterii costurilor de producere și distribuție în situația funcționării instalațiilor într-un regim neeconomic, la sarcini reduse față de cele instalate", se mai afirmă în documentul citat.