Tranzacția parafată recent prin care cea mai mare companie energetică din Grecia, Public Power Corporation (PPC), preia activele de producție, furnizare și distribuție de electricitate din România ale grupului italian Enel, precum și divizia locală de servicii energetice avansate Enel X, lasă pe dinafară un trader român de energie controlat de italieni, care a ajuns, potrivit propriilor declarații, în pragul insolvenței, din cauza supraimpozitării impuse de stat în domeniu, relevă datele analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Enel Trade Energy SRL a fost înființat către finalul anului 2020 și este deținut direct de firma Enel România SA, controlată de grupul italian prin Enel SpA.
Compania de trading, care nu a fost inclusă în deal-ul cu PPC, a terminat anul 2021 cu pierderi de 3,8 milioane lei, la venituri totale de 8,8 milioane lei. Enel Energy Trade este condusă de Cristian Culea, directorul departamentului Energy Management pentru ansamblul de companii Enel din România.
De la 1 septembrie 2022, traderii de energie din România sunt supraimpozitați, prin așa-numita contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, cu 98% din marja de profit a tranzacțiilor lunare interne, cota fiind de 100% pentru tranzacțiile de export.
În noiembrie anul trecut, Enel Trade Energy SRL a atacat în instanță ordinul ANAF cu normele de aplicare a supraimpozitării, la fel cum a făcut și Enel Green Power România cu legislația de suprataxare a producătorilor de energie. Avocații traderului au arătat că, pentru luna octombrie 2022, acestuia i-a fost stabilită o sumă de plată aferentă contribuției la Fondul de Tranziție Energetică de aproape 15 milioane lei, în condițiile în care profitul real înregistrat de firmă în luna respectivă fusese de numai 300.000 lei.
″Formula de calcul a contribuției este deconectată de la realitățile pieței și modalitatea de desfășurare a activității de trading, fiind în măsură să impoziteze Enel Trade Energy pentru presupuse venituri suplimentare pe care aceasta nu le-a realizat niciodată. Având în vedere că, prin modul în care este reglementată, contribuția vizează strict operațiunile „profitabile”, aceasta ignoră cu totul atât operațiunile care au generat pierderi în activitatea Enel Trade Energy, cât și cheltuielile necesare derulării activității. În consecință, contribuția confiscă de fapt profituri fictive, cu consecințe ruinătoare asupra activității societății și cu riscul de a o aduce la o stare de insolvență. (…) doar pentru luna octombrie, Enel Trade Energy are obligație de plată a contribuției într-un cuantum de 14.920.857 lei. Totodată, până la finalul anului (2022 – n.r.), Enel Trade Energy estimează o pierdere lunară de aproximativ 39,34 milioane lei. Cu toate acestea, având în vedere că Enel Trade Energy pur și simplu nu a realizat fondurile necesare plății contribuției, aceasta fiind emanația unui mecanism viciat, obligarea Enel Trade Energy la plata acestora este în măsură să atragă incapacitatea de plată a societății și imposibilitatea onorării obligațiilor sale contractuale, cu consecința intrării în insolvență″, a arătat traderul în instanță.
În ianuarie anul acesta, capitalul social al Enel Trade Energy SRL a fost majorat cu 13,3 milioane lei și a fost aprobată contractarea unei facilități de credit de 67 milioane lei de la divizia financiară a grupului-mamă italian, Enel Finance International NV.
″(…) un aspect esențial al activității Enel Trade Energy și cea a traderilor în general vizează acoperirea riscurilor participanților la piață, activitate care nu se poate realiza decât la nivel de portofoliu, prin încheierea de tranzacții multiple, atât de cumpărare, cât și de vânzare, la marje mici de profit/pierdere, care să fie în măsură să conducă la anularea reciprocă a riscurilor pe termen lung. Cu alte cuvinte, privite individual, unele dintre contractele încheiate de Enel Trade Energy pe termen lung la preț fix pot genera profituri considerabile, dar în același timp, alte tranzacții generează pierderi substanțiale, în funcție de direcția de variație a prețurilor (e.g. Enel Trade Energy se obligă să vândă unui furnizor cantități de energie electrică la un preț fix de 100 euro/MWh, timp de un an; având in vedere că, în luna august 2022, prețurile pe PZU au depășit 500 euro/MWh, Enel Trade Energy înregistrează o pierdere din executarea obligațiilor sale contractuale de 400 euro/MWh).
Cu toate acestea, privite global, aceste profituri și pierderi se anulează reciproc, rezultând într-o marjă reală de profit mult mai redusă, marjă care profită și celorlalți participanți la piață, aceasta fiind esența mecanismului de gestiune a riscurilor. Contribuția, prin modalitatea în care este reglementată, ignoră specificul acestei activități și urmărește să confiște numai profiturile realizate de operațiunile individuale, ignorând însă acele operațiuni individuale care generează pierderi, pierderi care reprezintă un cost specific de funcționare pentru traderi. Cu alte cuvinte, contribuția stabilește impozitarea unui profit fictiv, cu ignorarea celorlalte operațiuni, precum și a cheltuielilor necesare derulării activității, reprezentând, în realitate un impozit excesiv pe cifra de afaceri, care este în măsură să determine dezechilibrarea majoră a activității Enel Trade Energy și înregistrarea unor pierderi uriașe″, a mai arătat Enel Trade Energy.
Procesul se află în continuare pe rol.
