Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de statul român cu peste 56% din acțiuni, intenționează să împrumute 150 de milioane de euro de pe piețele internaționale de capital pentru finanțarea lucrărilor la secțiunea românească a conductei internaționale BRUA, care va interconecta sistemele de transport de gaze naturale ale României, Bulgariei, Ungariei și Austriei, proiect de importanță strategică europeană pentru care Transgaz va beneficia și de un grant de 179 milioane euro din partea Comisiei Europene.
În acest scop, acționarii companiei vor lua în discuție, într-o AGA extraordinară de la finalul lunii viitoare, angajarea unor avocați și consultanți externi specializați în drept anglo-saxon care să asiste Transgaz la negocierea și perfectarea împrumuturilor necesare cofinanțării lucrărilor la prima etapă a proiectului BRUA. Costul contractului de asistență care va fi semnat de companie va putea fi de cel mult 200.000 euro.
Cele mai multe din contractele de împrumut, inclusiv sub formă de obligațiuni, încheiate pe principalele piețe financiare mondiale sunt guvernate de legea britanică, care oferă protecție mai mare creditorilor.
CITEȘTE ȘI UE blochează fuziunea dintre London Stock Exchange și Deutsche Boerse, de 29 de miliarde de euro"Având în vedere complexitatea juridică a contractelor de împrumut ce urmează a fi negociate, faptul că acestea vor fi guvernate de legea engleză și că personalul de specialitate din cadrul Departamentului Juridic al societății nu deține expertiză în acest domeniu, este necesar ca întreg procesul de structurare și negociere a contractelor de împrumut să se realizeze prin societăți de avocatură specializate în dreptul anglo-saxon", se arată într-un document al Consiliului de Administrație al Transgaz.
La finalul anului trecut, Transgaz dispunea de numerar și echivalente de numerar în sumă totală de 204,3 milioane lei, plus depozite bancare la termen care însumau aproape 745 milioane lei. Societatea nu avea contractate credite, singurele datorii ale acesteia fiind de natură comercială, cifrate la 91,3 milioane lei.
Pe 22 martie, Transgaz a anunțat că va distribui în acest an acționarilor dividende în valoare însumată de 250,07 milioane lei, reprezentând mai puțin de jumătate din profitul net de 594,56 milioane lei obținut în 2016. La numai câteva ore însă de la anunț, compania a revenit cu o nouă propunere de distribuire de dividende, în sumă totală de peste 545 milioane lei de această dată, adică aproape 92% din rezultatul pozitiv net înregistrat anul trecut.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Oamenii de afaceri americani îi cer lui Trump să-l ajute pe Grindeanu, dar înmânează și Guvernului român o "foaie de parcurs". Care sunt măsurile propuseLa finalul lunii ianuarie, Guvernul Grindeanu a aprobat un memorandum care prevedea “mandatarea reprezentanților statului în Adunarea generală a acționarilor/Consiliul de administrație, după caz, la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat al anului 2016 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat”. Executivul și-a bugetat pentru acest an venituri de 3,147 miliarde de lei din dividende, cu aproape un miliard peste cele înregistrate în 2016, de 2,2 miliarde de lei.
Foarte recent, Guvernul s-a decis, după cum Profit.ro a relatat în exclusivitate, să modifice legislația în vigoare astfel încât companiile controlate de stat să poată distribui sub formă de dividende și rezervele financiare constituite în anii anteriori din banii nerepartizați acționarilor.
Transgaz a început deja procedurile de achiziții destinate lucrărilor de construire a secțiunii românești a conductei internaționale BRUA, care va interconecta sistemele de transport de gaze naturale ale României, Bulgariei, Ungariei și Austriei, proiect de importanță strategică europeană pentru care Transgaz va beneficia și de un grant de 179 milioane euro din partea Comisiei Europene. Principalul scop al proiectului BRUA este reducerea dependenței UE de importurile de gaze naturale din Rusia.
Până acum, compania a lansat licitații pentru cumpărarea de grupuri de comprimare, material tubular, robinete speciale și îmbinări electroizolante monobloc, valoarea totală estimată a contractelor fiind de circa 300 milioane euro, cu TVA inclusă.
CITEȘTE ȘI BCE l-a înlocuit pe șeful biroului din Bruxelles, în urma acuzațiilor că a fost promovat incorectLa începutul acestei luni, Ministerul Energiei a emis autorizația finală de construire pentru proiectul BRUA. Acesta a apărut după eșecul Nabucco și presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte. BRUA va străbate teritoriul României pe o distanță de 528 de kilometri, de la sud, din județul Giurgiu, spre vest, traversând județele Teleorman, Dâmbovița, Argeș, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș și Arad. Noul gazoduct va avea o capacitate maximă de livrare de gaze de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria și 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria.
Valoarea estimată a proiectului se ridică la 560 milioane de euro. Comisia Europeană a validat, pe 19 ianuarie 2016, finanțarea cu suma de 179 milioane de euro a lucrărilor ce urmează să fie efectuate de Transgaz la sistemul național de transport al gazelor naturale pentru dezvoltarea conductei BRUA, faza 1. Secțiunea românească a proiectului BRUA va include, pe lângă conducta propriu-zisă, 3 stații de comprimare gaze, amplasate în zona localităților Podișor, Bibești, Jupa, împreună cu anexele acestora, 43 de robinete de secționare amplasate de-a lungul traseului conductei, 20 stații de protecție catodică, precum și dispeceratul central pentru achiziție date, comenzi și supraveghere efracție.
Planurile Transgaz prevăd ca până în august anul acesta să fie efectuate achizițiile publice necesare proiectului și să înceapă lucrările propriu-zise, acestea urmând să fie complet finalizate până în 2020. Termenul estimat de punere în funcțiune este decembrie 2019.