' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, avertizează însă că, în lipsa unei strategii coerente, România riscă să exporte gaze la prețuri competitive și să importe ulterior gaze mai scumpe, transferând costurile către consumatorii interni.
'România riscă să rămână cu rolul cel mai prost: furnizor de gaze din Marea Neagră ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import și colector de bani aproape exclusiv din facturile propriilor cetățeni. Alții își construiesc poziții regionale. Noi ne felicităm că am mai semnat ceva și am mai alimentat bugetul', avertizează specialistul în energie.
Potrivit acestuia, România are în față o oportunitate strategică pe care puține țări o primesc, începutul producției din Neptun Deep se suprapune cu eliminarea importurilor de gaze rusești din Uniunea Europeană. Prima producție este preconizată pentru prima jumătate a anului 2027. Tot în 2027, UE închide accesul gazelor lichefiate (GNL) rusești de la 1 ianuarie și al gazelor rusești prin conducte de la 30 septembrie, cu posibilitatea amânării până la 1 noiembrie în condițiile prevăzute pentru stocuri.
Astfel, în anul în care Europa trebuie să înlocuiască gazul rusesc, România începe să aducă pe piață gazele din Neptun Deep. Producția va crește treptat, dar fereastra strategică este evidentă. Pentru un stat capabil să gândească dincolo de următoarea rectificare bugetară, aceasta ar trebui să fie o prioritate națională, susține Chisăliță.
El consideră că România putea pregăti din timp o poziție puternică în sud-estul Europei, producție proprie, un portofoliu competitiv de gaze americane, acces la terminale, capacități de transport și înmagazinare, contracte cu clienți regionali. Fiecare componentă trebuia negociată împreună cu celelalte, astfel încât riscurile și costurile să fie acoperite de o afacere viabilă.
'Să cumperi gaze este ușor. Să construiești o piață pentru ele cere competență. Să transformi această piață în influență regională cere oameni de stat. Un portofoliu de GNL american are sens dacă permite României să deservească piețe externe, să ofere flexibilitate și să câștige dintr-o activitate competitivă.
Dacă gazul este cumpărat fără clienți, fără capacități de transport asigurate și fără o evaluare serioasă a costului până la destinație, avem o obligație de plată în căutarea unui cumpărător. Iar cumpărătorul cel mai comod rămâne românul. El nu participă la negocieri, nu vede toate condițiile contractuale și află rezultatul când deschide factura. De aici începe găinăria, entitățile statului român doreau să aducă gaz scump (furnizorul român fiind doar scos țap în locul adevăraților vinovați), să îl punem într-un portofoliu cu gaz românesc și prezentăm combinația drept mare succes energetic.
Dar gazul românesc nu spală costul unei achiziții proaste. Costul rămâne și trebuie suportat de cineva. De cine? De populație, care ajunge să finanțeze experimentul comercial al celor care au semnat', spune președintele AEI.
El a adăugat că este revoltător să invoci securitatea energetică pentru o operațiune a cărei justificare economică nu o explici.
'Securitatea energetică trebuie demonstrată prin necesar, alternative, infrastructură și costuri. Folosită ca formulă solemnă care închide orice discuție, ea devine paravan pentru decizii slabe', arată analistul.
Conform acestuia, la fel trebuie judecată preempțiunea statului asupra gazelor din Marea Neagră, aprobată prin legea 171/2026.
'Pentru ce cumpărăm? Pentru rezerva strategică? Pentru industrie? Pentru echilibrarea pieței? La ce preț, în ce volume și cu ce bani? O lege votată în Parlament, a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă în România! Dacă aceste răspunsuri lipsesc, statul transmite incertitudine într-o piață care taxează incertitudinea. Efectul concret trebuie măsurat, dar mecanismul de risc este clar, o intervenție prezentată ca protecție poate ajunge să coste chiar consumatorul pe care pretinde că îl apără. Nu este suficient să scrii 'interes național' într-o lege. Trebuie să arăți cine beneficiază, cine plătește și ce problemă rezolvi. Mai gravă este micimea ambiției. România putea folosi contribuția sa la aprovizionarea regiunii pentru a negocia la Bruxelles finanțări pentru infrastructură, interconectări, investiții și susținerea unor proiecte industriale. Putea construi parteneriate în care gazele să fie legate de dezvoltarea economică a țării', mai scrie Dumitru Chisăliță.
El subliniază că aceste avantaje trebuie cerute și negociate.
'Nimeni nu ni le va oferi din recunoștință. Dacă ne prezentăm doar cu disponibilitatea de a vinde, vom obține prețul negociat pentru marfă. Dacă venim cu o strategie regională credibilă, putem negocia și locul României în acea strategie. Contractele pe termen lung trebuie să fie rentabile și să respecte regulile pieței. Tocmai de aceea, statul trebuie să își facă partea, infrastructură, diplomație, predictibilitate și dezvoltarea industriei', menționează Chisăliță.
În viziunea sa, companiile nu pot suplini absența unei politici naționale, iar bugetul nu ar trebui să înghită fiecare câștig fără să lase în urmă capacitate economică.
'Un dividend încasat astăzi nu justifică ratarea unei oportunități pentru următorii zece ani. Gazele pot aduce venituri din vânzare, dar pot susține și producție industrială, locuri de muncă și exporturi cu valoare adăugată. Un guvern competent urmărește toate aceste rezultate și explică alegerile făcute', adaugă specialistul în energie.
El consideră că românii au dreptul să ceară socoteală înainte să li se ceară bani. Au dreptul să știe de ce se cumpără gaze, cui vor fi vândute, ce risc își asumă companiile statului și ce câștigă țara.
'Marea Neagră ne oferă o resursă. Retragerea gazului rusesc ne oferă o piață. Valorificarea lor cere competență și ambiție.
Dacă din această întâlnire istorică rezultă doar afaceri slabe și facturi mai mari, avem un eșec de guvernare și administrare plătit de românul de rând. Europa își schimbă harta energetică, iar România își trimite cetățenii în sărăcie', conchide Dumitru Chisăliță.
Neptun Deep avansează către prima producție de gaze, preconizată pentru prima jumătate a anului 2027.
Se preconizează că platoul de producție va fi atins până la sfârșitul celui de-al treilea trimestru din 2027, anunță OMV Petrom.
Producția anuală la platou este estimată la circa 8 mld mc (100%).
OMV Petrom și Romgaz, co-titulari ai perimetrului Neptun Deep, preconizează că prima producție de gaze va intra în Sistemul Național de Transport (SNT) în prima jumătate a anului 2027. După instalarea cu succes a platformei de producție offshore Neptun Alpha, în ape puțin adânci, și în urma progreselor recente, proiectul se derulează conform planului, permițând definirea mai precisă a calendarului următoarelor etape-cheie.
Odată ce primele gaze vor ajunge la punctul de intrare în SNT, proiectul va intra într-o fază de creștere treptată a producției și de testare a performanțelor operaționale.
Se preconizează ca platoul de producție va fi atins până la sfârșitul celui de-al treilea trimestru din 2027.
Christina Verchere, CEO OMV Petrom: „Definirea unui interval mai precis pentru prima producție de gaze reprezintă o etapă importantă pentru Neptun Deep și ne aduce mai aproape de începerea producției. Proiectul va juca un rol important în consolidarea securității energetice a României și în poziționarea țării ca lider în producția de gaze naturale în Uniunea Europeană. Pe măsură ce ne apropiem de momentul primei producții de gaze, ne concentrăm pe siguranță, eficiență și fiabilitate în execuția proiectului.”
Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil for Explorare si Producție: „Intrăm în ultimele etape de execuție a proiectului. Operațiunile de foraj continuă, iar finalizarea infrastructurii-cheie, inclusiv a conductei offshore și a stației de măsurare a gazelor naturale, se apropie. Odată instalate, toate sistemele și instalațiile vor fi supuse unor inspecții și teste cuprinzătoare, înainte de punerea în funcțiune. Siguranța și pregătirea operațională rămân reperele care ne ghidează fiecare pas, pe măsură ce ne pregătim să livrăm primele gaze din cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte de gaze din Uniunea Europeană.”
Răzvan Popescu, Director General al S.N.GN. ROMGAZ S.A.: “Fiecare etapă importantă finalizată ne apropie de prima producție de gaze. Proiectul Neptun Deep continuă să înregistreze progrese-cheie succesive, care vor contribui în mod direct la securitatea energetică a României și, respectiv, a Uniunii Europene. Ne menținem angajamentul ferm de a realiza acest proiect strategic în mod eficient, în condiții de siguranță și predictibilitate”.
Aristotel Jude, Director General Adjunct al S.N.GN. ROMGAZ S.A.: “Proiectul Neptun Deep se află într-un stadiu avansat de dezvoltare, ceea ce ne apropie de prima producție de gaze. După finalizarea cu succes a etapelor-cheie de execuție, activitățile viitoare se vor concentra pe asigurarea unei tranziții previzibile către faza de producție”.
Pe parcursul anului 2026, proiectul Neptun Deep a înregistrat progrese semnificative prin instalarea platformei de producție Neptun Alpha și a conductei offshore, precum și prin finalizarea a șapte din cele zece sonde de producție.
În perioada următoare, proiectul se va concentra pe continuarea forajului la sondele de dezvoltare rămase, instalarea și integrarea infrastructurii submarine, conectarea instalațiilor offshore la conducta de transport și punerea în aplicare a unui program cuprinzător de testare.
Proiectul Neptun Deep (100%) are volume recuperabile estimate la aproximativ 100 mld mc (aproximativ 700 mil bep) și se estimează că va atinge un nivel de producție de platou de 140 kbep/zi, pe care îl va menține timp de aproape 10 ani.
Decizia finală de investiție a fost luată în iunie 2023 pentru realizarea proiectului cu costuri de dezvoltare de 4 miliarde euro, cu prima livrare de gaze prevăzută pentru 2027. Se preconizează că Neptun Deep va avea o amprentă de carbon de aproximativ 2,2 kg CO₂/baril echivalent petrol la nivelul de producție de platou, semnificativ sub media industriei.
OMV Petrom și Romgaz dețin câte 50% din proiectul Neptun Deep. OMV Petrom este operatorul, iar Romgaz (prin intermediul Romgaz Black Sea Limited) este non-operatorul. Comercializarea gazelor este realizată separat de fiecare titular.
'Proiectul-fanion al Petrom este Neptun Deep, un proiect imens atât în termeni financiari, cât și în termeni fizici. 7.500 de kilometri pătrați ai unui proiect care merită construit și merită apărat, pe care România îl are, unde Petrom, împreună cu Romgaz, vor asigura că România devine cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și o națiune independentă energetic. Așadar, multă muncă de făcut, mult succes de construit în continuare. Dar astăzi vom celebra succesul Petrom și al Bursei de Valori București, împreună, de-a lungul ultimilor 25 de ani', a menționat șeful BVB.
OMV Petrom este cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est și a doua cea mai mare companie de pe Bursa de la București, în funcție de capitalizare, iar pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și în țările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri - OMV și Petrom.
Compania este listată la Bursa de Valori București cu 28,1% din acțiuni liber tranzacționabile. La sfârșitul anului 2025, acționarii români dețineau circa 45% din acțiuni, din care statul român, deținea 20,7%, iar 24,4% erau deținute de fondurile de pensii din România, precum și de alte persoane fizice și entități juridice românești).
OMV Aktiengesellschaft deținea 51,2% din acțiunile OMV Petrom, iar restul de 3,7% erau deținute de către alți investitori străini.
Romgaz pregătește gaze către populație. Când vor fi lansate primele oferte
Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, anunță că, pentru furnizarea de gaze către populație, primele oferte vor fi lansate în decembrie anul acesta, cu livrări de la 1 aprilie 2027, conform planului stabilit în primăvară.
"Pentru furnizarea de gaze către populație, primele oferte vor fi în decembrie 2026, cu livrări din 1 aprilie 2027”, transmite directorul general Răzvan Popescu
Anterior, Romgaz estima că va fi pregătită, din punct de vedere tehnic, să înceapă activitatea de furnizare pentru clienți finali, în primul rând pentru populație, de la 1 aprilie 2026, însă preciza că deocamdată nu știe dacă va avea la dispoziție cantități suficiente de gaze în acest scop și nici nu poate angaja oameni la departamentul de furnizare.
„Estimăm că Romgaz va lansa primele oferte pentru populație în luna decembrie 2026, oferte pentru livrarea gazelor naturale începând cu 1 aprilie 2027”, a transmis în primăvară compania.
Era menționat un comunicat transmis de Romgaz conform căruia compania „acum nu mai dispune de cantitățile de gaze naturale disponibile pentru comercializare”.
Reprezentanții Romgaz puneau accent pe lipsa gazelor naturale disponibile pentru a fi vândute populației.
Potrivit comunicatului, compania este pregătită din punct de vedere tehnic să furnizeze aceste gaze naturale către populație, are infrastructura și capacitatea operațională necesare pentru a demara acest proces, însă nu ar avea gaze naturale disponibile în acest moment.
În aceste condiții, deși în luna februarie autoritățile dădeau garanții că românii vor avea acces la gaze mai ieftine, realitatea din piață arată că acest lucru nu se va întâmpla înainte de 2027.
Guvern a decis menținerea, până în primăvara anului viitor, a obligației pentru producătorii interni de a vinde la preț reglementat, de 110 lei/MWh, cantitățile necesare acoperirii consumului clienților casnici și CET-urilor de încălzire centralizată, inclusiv de constituire de stocuri în depozitele subterane de înmagazinare în acest scop.
Asta înseamnă că celor de la Romgaz le va fi calculată o cantitate de gaze din producția poprie pe care vor fi obligați să o vândă furnizorilor populației, la preț reglementat. Cum această alocare este necunoscută în prezent, companie nu știe nici cât gaz îi va rămâne la dispoziție pentru furnizare pe piața concurențială.
″Am început să lucrăm încă de anul trecut la crearea și integrarea business-ului de furnizare. Echipa din departamentele comercial, economic și IT a lucrat non-stop. Din punct de vedere tehnic, vom fi pregătiți să facem furnizare pentru consumatorii casnici și micii consumatori non-casnici, probabil începând cu 1 aprilie.
Dar, desigur, acest lucru depinde de cantitățile care vor fi alocate (din producția Romgaz, pentru achiziție angro de către furnizori la preț reglementat – n.r.), deoarece, în acest moment, Romgaz nu este furnizor pentru gospodării, așa că nu avem un portofoliu, pentru a ne fi alocate cantități. Probabil că cea mai mare parte din volumele noastre (de producție – n.r.) va fi din nou alocată furnizorilor populației și producătorilor de energie termică″, a declarat atunci CEO-ul Romgaz, Răzvan Popescu.
Acesta a amintit și de Ordonanța de urgență nr. 89/2025, adoptată pe finalul anului trecut, care stipulează că, în 2026, societățile de stat pot crește numărul de personal, față de cel realizat în anul 2025, și cheltuielile de natură salarială aferente, numai în cazul dezvoltării activității, după aprobarea de către Guvern prin memorandum, pe baza unei ″analize temeinic justificate″.
″Ordonanța ne-a obligat să menținem numărul de angajați, precum și cheltuielile pe care le putem face, la nivelurile de la sfârșitul lunii noiembrie. Avem un memorandum pe care am solicitat să fie aprobat de Guvern, dar acest lucru nu s-a întâmplat încă. Așadar, în acest moment, avem câteva necunoscute în ceea ce privește afacerea de furnizare″, a punctat Popescu.
El a adăugat că Romgaz își va dezvolta propriul portofoliu de clienți de furnizare, însă acest lucru va depinde de prevederile OUG-ului care va fi adoptat de Guvern.
″În ceea ce privește strategia noastră pe funizare, vom vedea cum vom aborda segmentul comercial și segmentul comercial mic, non-casnic, care va fi disponibil pe piața liberă. Trebuie să vedem exact cum ne vom elabora strategia, având în vedere cantitățile care vor fi alocate. Pentru că, desigur, acest lucru, va avea un impact asupra puterii noastre de stabilire a prețurilor, deoarece ne bazăm pe sinergiile dintre producție și furnizare, pe faptul că suntem producători. Concepția noastră a fost ca business-ul de furnizare să fie alimentat din producția noastră internă.
Dincolo de anul viitor, desigur, vom pune în producție Neptun Deep și va începe liberalizarea completă a prețului, în 2027, astfel că ne vom menține abordarea strategică, pentru a fi principalul furnizor în anii următori, pentru gospodăriile și consumatorii noncasnici din România″, a mai spus șeful Romgaz.
