' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Delegația va fi condusă de Emma Delaney, noul CEO al grupului, care va prelua și președinția Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom.
Întâlnirea este programată la ora 10, cu 4 ore înainte de startul consultărilor cu partidele politice, derulate în vederea desemnării unui nou candidat la funcția de prim-ministru.
La finalul discuțiilor cu formațiunile politice, după ora 19.00, președintele va anunța numele noului premier desemnat.
OMV Petrom s-a înțeles în decembrie anul trecut cu autoritățile de la București să renunțe la o procedură de arbitraj inițiată împotriva României la Curtea Internațională de profil de la Paris, legată de acordul petrolier de concesiune a perimetrului offshore de gaze naturale Neptun Deep, cel mai mare din Marea Neagră românească.
Ca parte a acordului, România va prelungi durata de explorare a perimetrului din Marea Neagră cu doi ani, până în decembrie 2027, și cu 15 ani durata licențelor de exploatare a perimetrelor preluate la privatizare (onshore).
De asemenea, acordul stipulează majorarea redevenței petroliere cu 40% față de nivelul actual, dar și creșterea pragurilor de preț de vânzare în funcție de care se aplică supraimpozitarea specifică din domeniul producției de gaze naturale (cu actualizarea anuală a acestora în funcție de evoluția bursei olandeze de gaze TTF), precum și majorarea cotei de deducere a cheltuielilor cu investițiile, de la 30% la 50%, cu condiția ca declinul de producție cumulat pe ultimii 2 ani anteriori celui de aplicare a supraimpozitării să fie mai mic de 3,5%.
OMV Petrom va renunța la dreptul de a solicita în viitor compensații financiare pentru poluarea istorică ″moștenită″ de la momentul când austriecii de la OMV au devenit acționari majoritari, estimate la 600 milioane euro, iar datoriile din prezent ale statului român în această privință, de peste 1 miliard de lei, vor fi eșalonate pe 4 ani, cu renunțarea de către OMV Petrom la dobânzile suplimentare.
Toate acestea trebuie transpuse în modificări ale legislației în vigoare, care nu au fost încă adoptate.
″La finalul anului trecut am semnat un acord de principiu cu statul român pentru prelungirea licențelor OMV Petrom pentru 15 ani, iar acesta a venit cu o majorare de redevențe cu 40% și cu ajustări ale taxării suplimentare. Deși am lucrat intens și eram într-un stadiu avansat de implementare, nu e încă finalizată.
Știți foarte bine situația actuală a guvernului român. Durează mai mult decât am estimat inițial, dar nu s-au schimbat principiile. Cu toate acestea, implementarea nu e gata. Nu putem comunica mai mult până nu se finalizează″, a declarat, la finalul lunii iulie, directoarea financiară a OMV Petrom, Alina Popa.
Tot atunci, Camera Deputaților a aprobat, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege care autorizează Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) din subordinea Guvernului să introducă în bugetul propriu creditele de angajament aferente achizițiilor de gaze naturale efectuate ca urmare a exercitării de către statul român a dreptului de preemțiune asupra volumelor din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră dorite de Ungaria, prin compania sa de stat MVM.
Draftul de act normativ, anunțat anterior de Profit.ro, a fost adoptat anterior de către Senat.
″Nivelul creditelor de angajament se aprobă de către Guvern, prin hotărâre inițiată de Secretariatul General al Guvernului, la propunerea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. Se autorizează ordonatorul principal de credite să introducă modificările corespunzătoare în celelalte anexe la bugetul propriu și să le comunice Ministerului Finanțelor în termen de 10 zile de la efectuarea acestora, în limita stabilită potrivit hotărârii (...). Se autorizează Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale să încheie contracte multianuale în limita creditelor de angajament majorate (...)″, scrie în proiectul adoptat de deputați.
Bugetul total al ANRSPS pe 2026 din prezent prevede credite bugetare de 656,5 milioane lei și credite de angajament de 743,2 milioane lei.
″Soluția privind asigurarea finanțării ANRSPS se impune în uma exercitării dreptului (de preemțiune – n.r.) prevăzut de art. 21 alin. (4) din Legea nr. 256/2018, republicată, pentru oferta societății OMV Petrom din data de 08.05.2026, în calitate de titular de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.
Pentru cantitatea de gaz ofertată de OMV Petrom, de 49,9 TWh, respectiv 49.900.000 MWh, la un preț de 48,752 euro/MWh și la un curs de 5,2581 lei/euro, bugetul necesar ANRSPS pentru achiziția cantității pentru o perioadă de 7 ani este de circa 2.432.724.800 euro, respectiv 12.791.510.270 lei, fără TVA și accize″, se menționează în expunerea de motive.
48,752 euro/MWh înseamnă, la cursul menționat, peste 256 lei/MWh, adică mai mult decât dublul actualului preț reglementat angro, de 120 lei/MWh, impus prin lege producătorilor interni de gaze la vânzările de volume destinate aprovizionării populației și CET-urilor de încălzire centralizată, inclusiv cantitățile destinate înmagazinării. Reglementarea prețului este în vigoare până în aprilie 2027.
Actualele cotații futures pentru 2027 de la hub-ul olandez TTF, cel mai important din Europa, afișează o medie de circa 45 euro/MWh.
Consiliul Fiscal le-a atras atenția inițiatorilor că nu au respectat prevederea din Legea responsabilității fiscal-bugetare potrivit căreia, în cazul propunerilor de măsuri ce atrag majorarea cheltuielilor bugetare, este obligatorie prezentarea fișei financiare și a unei declarații conform căreia majorarea este compatibilă cu obiectivele și prioritățile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală și cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară.
Și Consiliul Legislativ a avertizat că lipsește sursa de finanțare
″(...) semnalăm că instrumentul de prezentare și motivare intitulat,,Expunerea de motive" indică valoarea estimată a operațiunii, însă nu stabilește sursa concretă din care vor asigurate plățile, simpla indicare a cuantumului unei cheltuieli nu echivalează cu stabilirea sursei de finanțare.
Astfel, constatăm că nu sunt precizate: bugetul și subdiviziunea bugetară din care vor fi suportate plățile, repartizarea anuală a sumelor pe perioada de șapte ani, creditele bugetare necesare în fiecare exercițiu, tratamentul TVA și al accizelor, costurile de finanțare, transport, înmagazinare și administrare, impactul asupra deficitului bugetar și datoriei publice, veniturile estimate din eventuala valorificare a gazelor și destinația acestora, precum și mecanismul de acoperire a variațiilor de preț și de curs valutar″, se arată în avizul consultativ negativ emis de Consiliul Legislativ.
Mai mult, Consiliul a apreciat că este încălcat articolul 138 alineatul 5 din Constituție: ″Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare″.
″Referitor la creditele de angajament, precizăm că acestea reprezintă limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamente juridice în cursul exercițiului bugetar și, prin urmare ele nu pot fi asimilate creditelor bugetare necesare efectuării plăților. Norma propusă prin propunerea legislativă reglementează numai introducerea creditelor de angajament, fără să stabilească mecanismul prin care vor fi asigurate creditele bugetare pentru cei șapte ani contractuali.
Or, în această redactare deficitară norma ar permite asumarea obligației juridice, fără a demonstra sustenabilitatea plăților viitoare. Prin urmare, se impune reanalizarea și reformularea acesteia, soluția propusă urmând a fi completată cu graficul multianual, sursa de finanțare și regulile de includere a creditelor bugetare în legile bugetare anuale.
Totodată, semnalăm că la soluția preconizată la art. I alin. (1) se face referire la credite aferente„achizițiilor efectuate", în timp се alin. (3) autorizează ANRSPS „să încheie contracte multianuale", astfel că prima formulare sugerează operațiuni deja realizate, iar cea de-a doua privește operațiuni viitoare.
Prin urmare, se impune ca textul propus să fie reanalizat și reformulat astfel încât să precizeze dacă oferta a fost acceptată, dacă există deja un angajament juridic, dacă urmează numai semnarea contractului ori dacă autorizarea legislativă este o condiție prealabilă exercitării dreptului de prioritate. Această clarificare este necesară și pentru evitarea producerii unor efecte retroactive.
De asemenea, semnalăm că prin propunerea legislativă nu se stabilește destinația juridică și economică a cantității de gaze naturale care urmează să fie achiziționată. Astfel, precizăm că art. 21 alin. (4) din Legea nr. 256/2018 constituie doar temeiul exercitării dreptului de prioritate, dar nu înlocuiește reglementarea bugetară și patrimonială necesară.
Nu au fost reglementate: includerea gazelor în rezervele de stat și titularul dreptului de proprietate, condițiile de depozitare și menținere a stocurilor, condițiile de scoatere din rezervă și de valorificare, destinația veniturilor rezultate din valorificare, suportarea costurilor și a pierderilor, corelarea cu legislația în domeniul energiei, concurenței și ajutorului de stat″, mai scrie în avizul Consiliului.
Legea offshore stipulează:
″În vederea protejării siguranței energetice a României, contractele bilaterale de tranzacționare a cantităților de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege (offshore – n.r.) vor fi notificate, pentru monitorizare, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei cel târziu înainte de data intrării în vigoare a acestora.
Cantitățile comercializate prin contractele menționate (...) vor fi oferite în prealabil spre vânzare, cu prioritate, statului român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, denumită în continuare ANRSPS. ANRSPS va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la recepția acestei oferte, absența unui răspuns echivalând cu un refuz al ofertei. În caz de refuz, titularii acordurilor au dreptul să continue cu vânzarea acestor cantități către terți. În situația în care cantitățile oferite prioritar către ANRSPS sunt comercializate către terți, prețul de vânzare al gazelor naturale nu va fi mai mic decât prețul oferit către ANRSPS″.
″Cu privire la oferta nr. 4 transmisă de OMV Petrom și înregistrată la ANRSPS cu nr. 4122/08.05.2026, precizăm faptul că prin adresa ANRSPS nr. 4436/20.05.2026 a fost reconfirmat acordul ferm privind exercitarea dreptului de preempțiune transmis prin adresa 4309/14.05.2026 prin care se manifestă interesul statului român de a-și exercita dreptul de preempțiune prevăzut de legislația națională.
Totodată, având în vedere prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 82/1992, republicată, potrivit căruia ANRSPS este în subordinea Guvernului și în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, deciziile privind exercitarea dreptului de preempțiune au făcut obiectul aprobării Prim-ministrului României, cu avizarea Viceprim-ministrului, Ministrului Energiei, Secretarului General al Guvernului și a Președintelui ANRSPS″, se arată într-un document anterior al ANRSPS.
OMV Petrom a mai înaintat oferte către ANRSPS pe 13 decembrie 2024, 22 aprilie 2025 și 23 decembrie 2025, toate declinate de instituție, conform sursei citate.
ANSPS interpretează Legea offshore în sensul că, ″în ceea ce privește valabilitatea contractului, contractul de vânzare încheiat cu terțul cumpărător există, dar efectele sale sunt ,înghețate" (suspendate) până când preemptorul, în speță ANRSPS, își exprimă opțiunea. Dacă titularul dreptului de preempțiune (ANRSPS) decide să cumpere bunul în condițiile oferite de terț și consemnează prețul, contractul inițial încheiat cu terțul se desființează retroactiv, iar vânzarea se consideră încheiată direct cu preemptorul. Dacă termenul legal de exercitare expiră (7 zile) fără ca preemptorul (ANRSPS) să își exercite dreptul, condiția suspensivă este considerată îndeplinită, iar contractul cu terțul își produce efectele deplin. (...)
Titularul acordului este legat de un preț minim ofertat statului. Orice diminuare ulterioară a acestui preț sau îmbunătățire a condițiilor comerciale în favoarea unui terț cumpărător (în cadrul contractului subsecvent) generează obligația absolută de reluare a întregii proceduri de notificare și ofertare prioritară. (...) Încălcarea ordinii procedurale imperative și a interdicțiilor stabilite de art. 20 din Legea nr. 256/2018 atrage sancțiunea de drept comun a nulității absolute a contractului încheiat cu terțul, ca act juridic fondat pe încălcarea unor norme de ordine publică″.
Publicația maghiară Index.hu, a scris că societatea energetică de stat maghiară MVM dorește să semneze un contract de livrare de gaze din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră, unde producția este așteptată să înceapă în 2027, gaze care ar permite Ungariei să înlocuiască pe termen lung o parte semnificativă din importurile de gaze rusești. Budapesta și-a exprimat de mai demult interesul.
De gazele din Neptun Deep mai sunt interesate Slovacia și Austria.
OMV Petrom a semnat deja contracte de livrare cu compania germană Uniper și cu Energocom din Republica Moldova.
OMV Petrom și Romgaz, cei mai mari producători de gaze din România și din regiune, au bifat foarte recent una dintre cele mai importante etape în dezvoltarea celui mai mare proiect de gaze naturale din România, Neptun Deep, finalizând instalarea platformei de producție offshore, termenul de începere a extracției rămânând același, 2027.
