Asta deși Guvernul de atunci a aprobat după circa 3 luni, pe 30 mai 2024, un memorandum de suplimentare în acest scop, cu 265 milioane lei, a limitei de credite bugetare pentru Ministerul Finanțelor pe luna respectivă, iar suma de circa 256 milioane lei apare ca fiind achitată drept despăgubiri în dosarul menționat a doua zi, pe 31 mai, în fișierul Excel cu plăți efectuate de minister în intervalul 27-31 mai 2024.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Profit.ro a solicitat explicații Ministerului Finanțelor, acestea urmând să fie publicate imediat ce vor fi primite.
Sursă: MF. Subliniere Profit.ro Sursă: SGG
Profit.ro a anunțat că, după mai puțin de o lună, pe 26 iunie 2024, România a cerut ICSID anularea hotărârii arbitrale din februarie și a obținut inițial suspendarea provizorie a executării acesteia.
În august 2024, Profit.ro a întrebat Ministerul Finanțelor dacă a fost făcută plata despăgubirilor sau nu și care sunt argumentele pe care se fundamentează solicitarea României de anulare a hotărârii arbitrale, fără a primi vreun răspuns.
Ultimele date analizate de Profit.ro relevă că, pe 18 februarie 2026, cererea de anulare formulată de statul român a fost respinsă, România fiind obligată să le mai plătească încă 855.000 de dolari companiilor reclamante, drept costuri de judecată.
Acum, foarte recent, acestea au dat statul român în judecată la Curtea Federală a Districtului Columbia din Statele Unite, soliticând recunoașterea și punerea în executare a hotărârii arbitrale ICSID din februarie 2024, precum și a deciziei din februarie 2026 privind respingerea cererii de anulare formulată de România.
″Prin scrisoarea adresată în 3 mai 2024, reclamantele au cerut României plata imediată a sumelor aferente hotărârii arbitrale. La data scrisorii reclamantelor, totalul datorat în baza hotărârii arbitrale se ridica la 52.071.561 euro, cu dobânda continuând să se acumuleze într-un ritm de 9.438 euro pe zi.
România nu a răspuns scrisorii reclamantelor din 3 mai 2024, iar hotărârea arbitrală și decizia în privința cererii de anulare au rămas neplătite până în momentul de față″, se arată în plângerea adresată de companiile energetice Curții Federale a Districtului Columbia din SUA, datată 7 iulie 2026.
Extas din cererea de recunoaștere și punere în executare înaintată la Curtea Federală a Districtului Columbia din Statele Unite, subliniere Profit.ro
Reclamantele, dezvoltatoare și operatoare de parcuri fotovoltaice, au inițiat acțiunea în arbitraj la ICSID în urmă cu peste 8 ani, cerând ca autoritățile de la București să fie obligate să le achite despăgubiri pentru tăierea subvențiilor pe bază de certificate verzi în perioada 2013-2018.
Cele 10 companii care au reclamat România la ICSID au dezvoltat, construit și pus în funcțiune, după 2010, un număr de 5 parcuri fotovoltaice (3 în județul Giurgiu și 2 în Călărași), cu puteri instalate de 50 MW, 45 MW, 20 MW, 9,5 MW și 5,4 MW.
Măsurile legislative acuzate de reclamante au fost amânarea la tranzacționare pentru mai mulți ani a 2 dintre cele 6 certificate verzi acordate centralelor solare pentru fiecare MW produs, reducerea valorii minime de tranzacționare a certificatelor și stoparea indexării acesteia cu rata europeană a inflației, reducerea obligațiilor de achiziție de certificate verzi și limitarea posibilităților de tranzacționare a acestora.
Producătorii de energie fotovoltaică au cerut să fie compensați de către statul român cu valoarea profiturilor nerealizate din cauza acestor măsuri, iar grosul dezbaterilor s-a concentrat pe metodologia de calculare a acestor profituri teoretice, unul dintre cei 3 arbitri ai tribunalului făcând, de altfel, opinie separată asupra acestui aspect.
Ca ilustrare a dificultății de a stabili contrafactual cât ar fi câștigat companiile dacă statul român nu ar fi luat măsurile reclamate, merită menționat că cei 2 experți care au oferit analize în cadrul procedurii de arbitraj au ajuns inițial la concluzii extrem de diferite, unul dintre ei estimând profiturile nerealizate la 65,4 milioane euro, iar celălalt – la 27,6 milioane euro, potrivit documentelor disputei, analizate de Profit.ro.
Companiile ceruseră mult mai mult, respectiv 142,7 milioane euro.
Cele 10 reclamante sunt Core Value Capital GmbH (Austria), SC LJG Green Source Energy Beta SRL (România), Pressburg UK GmbH (Germania), Giust Ltd (Cipru), Solluce Romania 1 B.V. (Olanda), Green Source Consulting GmbH (Austria), Risen Energy Solar Project GmbH (Germania), LSG Building Solutions GmbH (Austria), Core Value Investments GmbH & Co KG Gamma (Austria) și Anina Pro Invest Ltd (Cipru).
Încă din 2022, tribunalul arbitral de la ICSID a decis de principiu că, prin măsurile de reducere a subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă luate în perioada 2013-2018, România se face vinovată de încălcarea clauzei de protecție reciprocă a investițiilor din tratatul internațional Carta Energiei (TCE) și, deci, le datorează despăgubiri reclamantelor, dispunând ca părțile să încerce să ajungă la o înțelegere amiabilă privind suma exactă datorată, ceea ce nu s-a întâmplat.
După hotărârea arbitrală din februarie 2024, Guvernul Ciolacu a aprobat, pe 30 mai 2024, un memorandum de suplimentare în acest scop, cu 265 milioane lei, a limitei de credite bugetare pentru Ministerul Finanțelor (MF) pe luna respectivă.
″Conform cererii de plată comunicată de casa de avocatură King & Spalding la data de 03.05.2024, în cazul în care plata nu este efectuată până la data de 31 mai 2024, aceasta este împuternicită să continue măsurile legale corespunzătoare împotriva României în orice jurisdicție competentă. Atragem atenția că există un risc major ca bunurile deținute de stat sau de către societăți la care statul deține acțiuni pe teritoriul statelor membre Convenției ICSID, inclusiv România, să fie executate silit, în cadrul eventualelor proceduri de executare silită promovate de reclamanți″, scrie în memorandum.
Suma de circa 256 milioane lei apare ca fiind achitată drept despăgubiri în dosarul arbitral a doua zi, pe 31 mai, în fișierul Excel cu plăți efectuate de minister în intervalul 27-31 mai 2024, publicat pe site-ul ministerului.
