Taxarea din 2027 a emisiilor de carbon din sectoarele clădirilor și transporturilor, prin deja celebrele certificate CO2 tranzacționabile (ETS2), va adăuga în România cel puțin 40 de lei la factura lunară a gospodăriilor care se încălzesc cu centrale proprii pe gaze și consumă în medie 100 de metri cubi pe lună, precum și câte 5 sau 6 bani în plus la prețul unui litru de benzină, respectiv motorină, reiese dintr-un studiu realizat de Energy Policy Group (EPG).
″În România, cea mai mare incidență a ETS2 va fi limitată la minoritatea gospodăriilor conectate la rețeaua de gaze naturale, care se află în general în afara celor mai mici categorii de venituri. Pentru o gospodărie cu un consum mediu lunar de gaze naturale de 100 de metri cubi, un preț al carbonului de 45 euro/tonă are un impact lunar de aproximativ 8,2 euro/lună″, se arată în document.
Potrivit sursei citate, impactul va fi ″mai răspândit″ în sectorul transporturilor, unde combustibilii fosili reglementați de ETS2 domină mixul de combustibili.
″Pentru un preț al carbonului de 45 euro/tonă, creșterea simulată a prețului este de 0,12 euro pe litrul de motorină și de 0,10 euro pe litrul de benzină″, spun autorii studiului.
Aceștia recunosc însă că fundamentul estimărilor lor, anume o cotație a certificatelor CO2 de 45 euro, s-ar putea dovedi prea optimist.
Legislația UE a sistemului ETS2 prevede o serie de mecanisme de ajustare menite să țină sub control prețurile noilor certificate de carbon, bazate în principal pe o rezervă de stabilitate a pieței, constând în cantități de certificate care pot fi eliberate atunci când prețurile depășesc anumite niveluri.
″Obiectivul este ca prețurile să fie menținute sub 45 euro pe termen scurt, astfel încât semnalul de preț să fie semnificativ, dar nu suficient de puternic pentru a genera efecte negative asupra gospodăriilor. Cu toate acestea, se crede că aceste mecanisme de ajustare a prețurilor - care pot fi utilizate doar de un anumit număr de ori pentru o anumită perioadă - ar putea să nu fie suficiente pentru a menține prețurile sub acest prag. Intervalul de proiecții ale prețurilor din literatura de specialitate este extrem de larg, de la 51 euro la 380 euro în 2030, în funcție de diverse ipoteze privind costurile de reducere a emisiilor și succesul politicilor complementare. Intervalul face dificilă estimarea unui impact realist, însă problema acceptabilității politice va conduce probabil la acțiuni de menținere a prețurilor către limita inferioară a intervalului″, se afirmă în studiu, care poate fi citit integral aici.
Potrivit unei analize estimative prezentate anterior de Profit.ro, bazată pe un preț de 80 euro/tonă al CO2, noua taxă europeană pe emisiile de carbon ale sectoarelor clădiri și transporturi ar putea determina scumpiri de peste 25% la gazele naturale utilizate în încălzirea rezidențială, iar șoferii de Logan vor plăti cu peste 10% mai mult la pompă.
Guvernul a decis luna trecută că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) va fi instituția care va negocia cu Comisia Europeană așa-numitul Plan Național Social pentru Climă (PNSC) al României, ce trebuie să cuprindă măsurile gândite de autoritățile de la București pentru sprijinirea persoanelor și firmelor vulnerabile la viitoarele scumpiri ale carburanților auto, precum și ale gazelor naturale utilizate la încălzirea locuințelor, determinate de introducerea din 2027 a taxării emisiilor de carbon din sectoarele clădirilor și transporturilor.
De negocierea cu succes a PNSC cu Bruxelles-ul depinde accesarea, în perioada 2026-2032, a unor fonduri UE nerambursabile de minimum 5,05 miliarde euro și de maximum 6,01 miliarde euro, din Fondul social pentru climă, destinate protejării gospodăriilor și microîntreprinderilor vulnerabile, precum și a utilizatorilor de transport vulnerabili la efectele comercializării noilor certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru clădiri și transportul rutier, reglementate de Directiva ETS a UE.
Statul român trebuie să prezinte Comisiei Europene documentul PNSC până la 30 iunie 2025.
Cel mult 37,5% din alocarea totală a planului va putea fi direcționată către măsuri temporare de sprijin pentru venitul persoanelor afectate, dacă amploarea preconizată a impactului socio-economic al aplicării prevederilor Directivei ETS va justifica acest tip de intervenție și pentru o perioadă limitată. La o alocare pentru România de circa 6 miliarde euro, asta ar însemna cam 2,25 miliarde euro subvenții directe pentru gospodării.
