Prețurile scăzute ale gazelor, intențiile UE de decarbonizare a economiei și criza Coronavirusului ar putea transforma în realitate visul politicienilor patrioți autohtoni, potrivit căruia statul român ar trebui să fie principalul actor în operațiunile offshore din Marea Neagră. După Exxon Mobil, care a anunțat că vrea să-și vândă participația de 50% în Neptun Deep, un alt gigant, de această dată de la est, Lukoil, pare decis să părăsească proiectul Trident, în care partener îi este Romgaz, compania care ar urma, speră guvernanții, să preia și participația americanilor. UPDATE Informația a fost confirmată oficial, luni, pentru G4 Media.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Potrivit unor surse din piața de energie, săptămâna trecută Romgaz a primit din partea Lukoil Overseas Atash B.V. o scrisoare prin care compania prin care Lukoil este acționară în proiect își anunța disponibilitatea de a renunța cel puțin la o parte din acțiuni.
Informația a fost confirmată pentru Profit.ro și din surse oficiale, acestea precizând că Lukoil a întrebat compania românească dacă nu vrea să-și majoreze participația de 12,2% din perimetrul Trident, oferindu-se să-i asigure acces la camera de date în acest sens.
Potrivit sursei citate, Romgaz nu este obligată în niciun fel să preia o parte din participația de 87,8% deținută de Lukoil Overseas Atash B.V.. Însă decizia aparține principalului acționar, statului român. Actuala conducere executivă va prezenta un raport referitor la oportunitatea apărută, îl va înainta Consiliului de Administrație, care va face o recomandare, dacă și, în caz afirmativ, ce procent este vizat, însă decizia finală aparține statului român, prin ministerul economiei și energiei, care deține peste 70% din acțiunile companiei.
Primirea scrisorii a fost confrmată oficial, de către directorul Romgaz, pentru G4 Media. ”Am primit această scrisoare de la Lukoil. Vom avea o discuție cu ei, nu știm încă motivele lor”, a declarat Adrian Volintiru pentru G4Media.ro. Întrebat dacă e posibil ca Romgaz să discute cu Lukoil pentru preluarea participării în perimetrul Trident, directorul general al Romgaz a spus că ”teoretic e posibil să discutăm”.
Nu este clar încă dacă Lukoil vrea să-și vândă întreaga participație și nici dacă a trimis scrisori similare și altor companii de petrol și gaze.
Sursele Profit.ro susțin că până în prezent Romgaz a investit în proiectul Trident 267 milioane de lei și că două dintre cele trei sonde săpate sunt uscate, iar pentru a treia nu există o evaluare clară.
Ultimii bani au fost cheltuiți de Romgaz în perimetrul Trident la finalul anului trecut, 55,9 milioane de lei, cota aferentă săpării “sondei Trinity-1X din perimetrul EX30 Trident din Marea Neagră”.
În rapoartele lor, cele două companii, Romgaz și Lukoil, au anunțat că săparea sondei sterile Trinity din perimetrul EX30 Trident din Marea Neagră le-a costat aproximativ 100 de milioane de dolari numai în trimestrul al patrulea al anului trecut.
Eșecul explorării Trinity, însă, a influențat rezultatele financiare ale celor 2 companii.
În raportul pe 2019 al gigantului rus, acesta a anunțat că performanțele segmentului Upstream, în special cele internaționale, au fost afectate negativ de recunoașterea cheltuielilor cu săparea “unei sonde sterile” în România (Trinity - n.r.) și a aprecierii rublei.
În industria petrolieră, o sondă sterilă reprezintă o sondă care fie nu deține hidrocarburi, fie nivelul de hidrocarburi descoperit nu este suficient pentru a fi exploatabile comercial.
Drept urmare, Lukoil a anunțat că “în cel de-al patrulea trimestru al lui 2019, a adăugat la capitolul cheltuieli aproximativ 5,8 miliarde de ruble (88 milioane dolari - n.r.), aferente săpării unei sonde de explorare sterile în România”. Similar, în raportul pe 2019, Romgaz precizează că a înregistrat “pierderi nete din depreciere de 250,3 milioane lei ca urmare a abandonării anumitor proiecte de investiții în sonde, din care suma de 55,9 milioane lei (13 milioane dolari n.r.) este aferentă sondei Trinity-1X din perimetrul EX30 Trident din Marea Neagră”.
În momentul părăsirii portului Constanța de către platforma Scarabeo 9 (închiriată de la italienii de la Saipem), la finalul lunii octombrie 2019, CEO-ul GSP, companie care s-a ocupat de săparea sondei, Gabriel Comănescu se declara extrem de optimist. În pofida ratei de succes în zonele offshore puțin explorate de 10-20%, acesta credea că șansele ca Scarabeo 9 să aibă succes sunt mult mai mari: “Mie, fiind contractor, îmi e mai greu să estimez. Peste 50%, din cate știm noi, ca și contractori. Dacă sunt optimist, părerea mea este ca se va ajunge la un zăcământ la fel de mare ca Neptun Deep (operat de Exxon, care a anunțat autoritățile române că intenționează să-și vândă participația, și OMV Petrom - n.r.). Dacă sunt pesimist - la jumătate (din rezervele descoperite în Neptun Deep, de 42-84 miliarde metri cubi - n.r.)”, afirma acesta.
Perimetrul EX 30 – Trident este situat în platforma continentală a Mării Negre, într-o zonă de frontieră puțin explorată, și se întinde pe o suprafață de 1.006 km2, cu adâncimi ale apei care variază între 180 metri și 1200 metri.
Lăsând la o parte motivațiile rușilor de a renunța la acest proiect, care par mai ales de ordin comercial, este greu de presupus că Romgaz își va permite să se implice în două proiecte offshore de mare adâncime de asemenea amploare, și în Trident și în Neptun Deep.
Numai în ceea ce privește perimetrul Trident, dacă suma investită de Romgaz, cu o cotă de 12,2%, a fost de 267 milioane de lei, cea cheltuită de ruși, cu o cotă de 88,8% este de aproximativ 2 miliarde de lei (490 milioane de dolari).
În plus, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a anunțat recent că “guvernul evaluează un scenariu prin care Romgaz să preia întreaga participație a Exxon, să vină cu 50% în acest consorțiu, 50% este la Petrom, și împreună să scoată acele gaze din Marea Neagră”.
Acesta a spus că polonezii de la PGNiG, gigantul polonez petrolier de stat, s-au retras din consorțiul format cu Romgaz și OMV Petrom pentru preluarea participației de la Exxon.
Cum suma cerută de Exxon este estimată la un miliard de dolari, chiar dacă ea va putea fi plătită în tranșe, rezultă că, pentru a cumpăra și participația rușilor în Trident și pe cea a americanilor în Neptun Deep, Romgaz ar trebui să scoată din buzunar sau mai degrabă să împrumute 1,5 miliarde dolari. Cam mult pentru o companie cu capitalizare de piață de 2,5 miliarde dolari.
Și asta fără a mai lua în calcul faptul că, cel puțin în cazul Neptun Deep, investițiile suplimentare exploatării perimetrului sunt estimate la 3,5-4 miliarde dolari.
