Compania petrolieră americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), operatorul și principalul concesionar al perimetrului offshore de gaze naturale Midia, cel mai avansat proiect nou de extracție de gaze din Marea Neagră românească, care a anunțat că va începe producția până la jumătatea anului, a trimis autorităților de la București o notificare privind intenția sa de a iniția o procedură de arbitraj împotriva statului român la Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț Internațională (ICC) de la Paris, din cauza faptului că România nu a eliminat încă din Legea offshore prevederile nefavorabile investitorilor, în principal pe cele de natură fiscală, potrivit unor surse din piață.
Contactați de Profit.ro, reprezentanții BSOG au transmis că momentan nu pot oferi nicio informație asupra acestui subiect.
Înainte de a fi prezenttă aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Notificarea este o etapă preliminară care precede intentarea propriu-zisă a unei proceduri de arbitraj. Dat fiind că termenele procedurale de la ICC Paris sunt destul de lungi, teoretic este timp pentru ca România să modifice Legea offshore chiar până la startul producției de gaze din perimetrul Midia. Actuala coaliție de guvernare a promis de altfel în mod repetat acest lucru.
Toate acordurile petroliere încheiate de statul român cu concesionari de perimetre de țiței și gaze prevăd că disputele se rezolvă în conformitate cu legislația românească, dar la Curtea de la Paris. În 2018, România a câștigat un arbitraj la Paris cu gigantul petrolier american Chevron, care a fost obligat să îi plătească peste 90 milioane dolari în urma rezilierii a trei acorduri petroliere de concesiune fără respectarea obligațiilor financiare prevăzute de Legea petrolului.
BSOG a adoptat decizia finală de investiție în proiectul Midia în 2019, după adoptarea de către Parlamentul României a Legii offshore cu prevederi de suprataxare a producătorilor de gaze, însă a anunțat încă de atunci că nu exclude posibilitatea de a da în judecată statul român, dacă nu va modifica actul normativ.
“Deși ne-am angajat să dezvoltăm proiectul MGD, vom realiza, în paralel, demersuri pentru restabilirea tuturor drepturile noastre în ceea ce privește dispozițiile fiscale, comercializarea gazelor și alte aspecte de reglementare care, împreună, subminează viabilitatea dezvoltării proiectelor de gaze naturale din Marea Neagră. Așteptăm cu nerăbdare să purtăm un dialog constructiv cu autoritățile competente în vederea soluționarii acestor probleme, dar nu excludem posibilitatea de a urma o acțiune juridică în cazul în care calea dialogului nu va avea un rezultat pozitiv”, declara atunci, pentru Profit.ro, Mark Beacom, CEO-ul BSOG.
În plus, compania britanică Clara Petroleum, care are semnat cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) un acord petrolier aprobat de Guvern în 2012, pentru exploatarea perimetrului Tulca din vestul țării, chiar a demarat recent o procedură de arbitraj împotriva statului român, însă la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.
Firma acuză România de încălcarea Tratatului privind Carta Energiei. Este vorba de un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic. Printre cele mai mari și mai notorii litigii internaționale judecate în baza Tratatului privind Carta Energiei s-a numărat cel privind exproprierea de către statul rus a gigantului petrolier Yukos, deținut anterior de către omul de afaceri Mihail Hodorkovski, în valoare de 50 miliarde dolari.
Clara Petroleum, controlată și condusă de britanicul Richard Thomas Liddell, cu experiență de peste 35 de ani în industria de petrol și gaze, și-a adjudecat concesiunea perimetrului Tulca în anul 2010, în urma unui concurs de oferte organizat de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), acordul petrolier fiind semnat în 2011 și aprobat de Guvern în anul următor.
Însă în 2016, conform relatărilor publice, Curtea de Conturi a atras atenția într-un raport că adjudecarea ar fi fost marcată de nereguli. Astfel, potrivit sursei citate, reprezentanții ANRM ar fi acceptat oferta operatorului Clara Petroleum în condițiile în care, pentru criteriul de evaluare “Capacitatea financiară”, operatorul ar fi obținut 7 puncte, respectiv mai puțin de 50% din punctajul maxim al acestui criteriu (15 puncte), și astfel ar fi trebuit descalificat.
"Auditul consideră deosebit de grav faptul că operatorul Clara Petroleum Ltd. a fost desemnat câștigător al concursului public de către comisia de evaluare și negociere pentru perimetrul Tulca, ANRM încheind acordul petrolier cu acest operator la 11.02.2011, acord care ulterior a fost supus spre aprobare Guvernului României, în condițiile în care această societate trebuia descalificată, neîndeplinind condiția de a obține un punctaj mai mare de 50% din punctajul maxim al unui criteriu, condiție care, dacă era respectată, ANRM trebuia să încheie acordul petrolier cu SNGN Romgaz SA, societatea ce s-a clasat pe locul II în cadrul concursului public pentru concesionarea acestui perimetru", se menționează în documentul citat public.
Perimetrul Tulca se află lângă municipiul Salonta. În 2017, primarul municipiului declara că planurile autorităților locale de a exploata un zăcământ de apă geotermală din zonă depind de acceptul Clara Petroleum, întrucât zăcământul se află în aria perimetrului petrolier concesionat de compania britanică. În cele din urmă, în 2021, ANRM a aprobat licența de dare în administrare a zăcământului de apă geotermală către municipiul Salonta, iar primăria a demarat anul acesta o licitație pentru execuția de foraje pentru exploatarea sa, planul fiind de a asigura căldura și apa caldă a clădirilor municipalității din această sursă.
