România va intra în săptămâna geroasă, care debutează vineri, cu un nivel relativ confortabil de gaze depozitate, la prima vedere, de aproximativ 40% din capacitatea totală, însă cu un nivel al producției interne mult mai scăzut în comparație cu anii anteriori, ca urmare a declinului natural al acesteia, nivel care ar trebui compensat de majorarea importurilor.
Importurile ar trebui să se dubleze față de nivelul actual, pentru a presuriza sistemul național și pentru a compensa scăderea volumului de gaz care va intra din perimetrele de producție în sistem, însă deocamdată rezervările de capacitate pentru săptămâna viitoare sunt insuficiente în acest sens. Ceea ce nu înseamnă că situația nu se poate schimba, ca în luna ianuarie, când a fost reluat importul din Ungaria.
Profit.ro a semnalat că, pentru prima dată în istorie, pe 18 și 19 ianuarie, când au fost înregistrate temperaturi scăzute, retragerile din depozite au fost superioare volumului de gaz extras din sonde. Pentru asigurarea consumului intern, care s-a situat la 680 GWh/zi, retragerile din depozitele operate de Depogaz (Romgaz) și Depomureș (Engie) au fost mai ridicate, 258 GWh/zi, decât producția curentă, de 250 GWh/zi. Restul, de aproximativ 150 GWh, au reprezentat importuri efectuate prin punctele de interconectare Isaccea (cu Ucraina), Negru Vodă (cu Bulgaria) și Csanadpalota (cu Ungaria). Cu alte cuvinte, consumul intern a fost acoperit numai în proporție de 38% din producția curentă, restul gazului provenind din depozite (39%) și din importuri (23%).
Numai că șansele ca acest lucru să se repete prea multe zile consecutive și în perioada următoare sunt reduse. În depozite mai e înmagazinat doar un volum de 12,9 TWh (39% din capacitatea totală), iar presiunea de extracție scade în momentul în care sunt scoase volume considerabile timp de mai multe zile consecutive. În plus, perioada cu temperaturi de sub zero grade Celsius pare a dura nu o săptămână, ci două. Cu prima săptămână mai friguroasă.
Miercuri, zi extrem de caldă pentru această perioadă, consumul intern s-a situat la aproximativ 445 GWh, acoperit majoritar din producția internă, 252 GWh (56,6% din consum), din retrageri din depozite (25,6%), 114 GWh și importuri, 88,5 GWh (prin fostul coridor interbalcanic). România exporta 9,5 GWh în Ungaria, ceea ce înseamnă că importurile acopereau 17,8% din consum.
De vineri însă, și mai ales zilele următoare, când, potrivit ministerului Energiei, România va fi traversată de un “șoc termic”, cu temperaturi și de -20 de grade Celsius, consumul intern de gaz se va majora din nou cel puțin la nivelul de pe 18 și 19 ianuarie, de 680 GWh/zi.
"Începând cu ziua de vineri, până pe o durată de șapte-opt zile, România va traversa un șoc termic cu minime nocturne de până la – 20 de grade, pe alocuri chiar mai scăzute”, a anunțat Ministerul Energiei.
Comparativ cu anul trecut, producția internă a scăzut cu 5,5%, iar depozitele de gaz sunt mai reduse cu 40% (aproximativ 40% din capacitatea totală comparativ cu 66% la începutul lunii februarie 2019).
2019 a fost însă un an atipic, în care, în urma adoptării controversatei OUG 114, furnizorii au fost stimulați să înmagazineze gaz în exces la preț reglementat.
Comparativ cu anii precedenți, 2017 și 2018, când depozite erau la începutul lunii februarie pline în proporție de doar 20, respectiv 30% din capacitatea totală, actualul procent de 40% pare liniștitor.
Numai că, spre deosebire de acei ani, în prezent nivelul producției interne este cu peste 15% mai redus.
De exemplu, în săptămâna 7-13 ianuarie 2017, dar și în perioada 5-6 ianuarie 2016, România a fost nevoită să extragă din depozite aproximativ 280 GWh/zi, cu peste 20 GWh/zi mai mult decât pe 18 și 19 ianuarie 2021. În acei ani, însă, declinul natural al producției nu era atât de accentuat, în sistem intrând peste 300 GWh/zi (cu 50 GWh/zi sau 16,6% mai mult decât în prezent) direct din perimetrele de producție.
Foarte probabil, pentru acoperirea consumului intern, importul de gaze ar trebui dublat față de nivelul actual de 88 GWh, majorare menită a compensa reducerea producției interne din ultimii ani.
Problema este că, cel puțin deocamdată, rezervările de capacitate pe punctele de intrare a gazelor în România sunt insuficiente.
Rezervările de capacitate și capacitatea tehnică fermă din punctul de interconectare Negru Vodă (Sursa: ENTSOG)
Astfel, în punctul de interconectare Negru Vodă (cu Bulgaria), deși capacitatea tehnică fermă este de 155 GWh/zi, deocamdată rezervată este doar o capacitate de 30 GWh/zi.
Rezervările de capacitate și capacitatea tehnică fermă din punctul de interconectare Isaccea (Sursa: ENTSOG)
Pe Isaccea (punct de interconectare cu Ucraina) este rezervată pentru săptămâna următoare doar o capacitate de 92 GWh/zi din cea tehnică fermă de 200 GWh/zi.
Rezervările de capacitate și capacitatea tehnică fermă din punctul de interconectare Ruse/Giurgiu (Sursa: ENTSOG)
Pe celălalt punct de interconectare cu Bulgaria, Giurgiu-Ruse, nu este rezervată nicio o capacitate de import, din cea tehnică disponibilă de 26,5 GWh/zi.
În punctul de interconectare cu Ungaria, Csanadpalota, este rezervată o capacitate de 21 GWh/zi din capacitatea fermă totală de 77 GWh/zi.
Rezervările de capacitate și capacitatea tehnică fermă din punctul de interconectare Csanadpalota (Sursa: ENTSOG)
Dacă toate aceste capacități ar fi utilizate, România ar importa zilnic 143 GWh, care s-ar putea dovedi insuficienți pentru acoperirea consumului intern în următoarea săptămână.
În ceea ce privește acoperirea consumului de electricitate, totul va depinde de vânt. Perioada rece debutează cu un vânt puternic, ceea ce face ca vineri, România să exporte energie în Ungaria, în pofida temperaturilor reduse, ca urmare a producției ridicate de energie eoliană.
