Cel mai mare producător de gaz autohton, Romgaz, companie deținută majoritar de statul român, estimează că va plăti în 2024 un nivel al redevențelor cu 20% mai ridicat decât anul trecut, în timp ce principalul său concurent, OMV Petrom, susține că va achita un nivel similar celui din 2023, în urma majorării controversate de către Guvern a cotelor, decizie contestată deja în justiție.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important Alți trei producători, Black Sea Oil&Gas (BSOG), Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia, concesionarii exploatării offshore de gaze naturale Midia, cea mai nouă din Marea Neagră românească, unde extracția a debutat în vara lui 2022 și care asigură circa 10% din totalul producției interne a României, au fost informați oficial de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), printr-o adresă, că din toamna trecută au fost majorate cotele de redevență prevăzute de Legea petrolului, printr-o ordonanță de urgență a Guvernului din 27 octombrie 2023, după cum a relatat Profit.ro la acel moment. În replică, cele 3 companii au atacat în instanță adresa primită de la ANRM, reclamând inclusiv elemente de neconstituționalitate.
“În ceea ce privește redevențele, estimăm un impact (al noii legislații -n.r.) pentru 2024 de creștere cu 20% față de nivelul din 2023”, a declarat directorul financiar al Romgaz, Gabriela Trâmbițaș.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În 2023, compania a achitat statului român redevențe în valoare de 504 milioane de lei, de unde rezultă că în 2024 estimează că va achita cu aproximativ 100 de milioane de lei în plus (605 milioane lei).
“În opinia noastră, noua rată de redevențe se aplică doar noilor concesiuni. În consecință, atât pentru concesiunile noastre existente, onshore și offshore, cât și pentru Neptun Deep, nu vedem acest lucru aplicabil. Acesta este motivul pentru care nu am calculat pentru primul trimestru o redevență cu o rată mai mare. Acest lucru a fost confirmat și de ministrul Finanțelor în declarațiile publice, iar în rest nu există alte noutăți aici”, susține, la rândul său, directorul financiar al OMV Petrom, Alina Popa.
În 2023, OMV Petrom a achitat redevențe de peste un miliard de lei (1,087 miliarde lei).
La gaze naturale, cotele de redevență au fost majorate, prin OUG, de la 3,5% la 4,5% (+28,57%) pentru zăcăminte care produc sub 10 milioane metri cubi/trimestru, de la 7,5% la 9% (+21,42%) pentru zăcăminte care produc între 10 și 50 milioane mc/trimestru, de la 9% la 10,5% (+16,66%) pentru zăcăminte care produc între 50 și 200 milioane mc/trimestru și de la 13% la 15% (+15,38%) pentru zăcăminte care produc peste 200 milioane mc/trimestru.
Pe de altă parte, Guvernul a lăsat neschimbată prevederea în vigoare din Legea petrolului care stipulează că ″Prevederile acordului petrolier rămân valabile pe toată durata acestuia, cu excepția adoptării unor dispoziții legale favorabile titularului acordului petrolier″.
La rândul său, Legea offshore prevede că ″Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare existente la data de 1 ianuarie 2023″.
″(…) în proiectul de ordonanță am menționat că trebuie respectate clauzele de stabilitate ale licențelor de exploatare și, dacă clauza de stabilitate spune că această redevență rămâne constantă până la sfârșitul perioadei pentru care a fost acordată licența, nu prea putem să facem nimic, dar la momentul la care acea perioadă a expirat, noua redevență îi ia locul″, a spus ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, după ședința în care Guvernul a aprobat ordonanța.
De altfel, și în comunicatul emis imediat după adoptarea OUG, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), din care fac parte și Romgaz și OMV Petrom și BSOG, se menționa că noile cote de redevență, mai mari, se vor aplica doar acordurilor petroliere ce urmează a fi încheiate în viitor, nu și celor aflate în prezent în derulare. Individual, OMV Petrom și Romgaz, concesionarii celui mai mare perimetru offshore de gaze naturale din România, Neptun Deep, au transmis fiecare același lucru, după cum poate fi citit aici și aici.
Numai că toți cei trei producători de gaze naturale de la Midia au atacat în justiție adresa de informare primită, în februarie, de la ANRM, în procese având ca obiect ″anulare acte administrative cu caracter normativ″. Drept pârâte figurează ANRM, Ministerul Finanțelor și Guvernul.
″Prin adresa nr. 1841/06.02.2024, s-a adus la cunoștința reclamantelor că, prin art. VII din OUG nr. 91/2023 privind unele măsuri referitoare la exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului, precum și la administrarea eficientă a proprietăților statului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a fost modificat art. 49 din Legea petrolului nr. 238/2004, care reglementează redevențele petroliere, astfel că această adresă nu este act administrativ cu caracter normativ″, a transmis ANRM pentru Profit.ro.
Contactat la rândul său de Profit.ro, Ministerul Finanțelor a spus că i-au fost comunicate ″doar cererile de chemare în judecată și excepțiile de neconstituționalitate″, fără alte detalii și doar indicând că emitentul adresei contestate este ANRM.
La rândul său, Secretariatul General al Guvernului (SGG) a comunicat că cele 3 reclamante au solicitat și despăgubiri.
″(...) facem precizarea că, prin cererile de chemare în judecată se solicită, inclusiv: iii) obligarea în solidar a pârâților la plata de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate reclamantei prin adoptarea și aplicarea art. VII din OUG nr. 91/2023, cuantificate ca sumele reprezentând valoarea estimată a diferenței între redevențele pe care subscrisa le datorează în mod legal și valoarea majorată a redevențelor stabilită prin art. VII al OUG nr.91/2023 și impusă prin Adresa nr. 1841″, se arată în răspunsul SGG pentru Profit.ro.
