Producătorul de gaze Romgaz, controlat de statul român prin Ministerul Energiei, se va implica activ atât direct, cât și prin organizațiile profesionale ale industriei de petrol și gaze din care face parte, în propuneri de modificări legislative, acolo unde consideră necesar, a transmis directorul general al companiei, Marius Aristotel Jude.
El a răspuns astfel unei întrebări legate de eventuala legătură dintre recenta ofertă fermă a Romgaz de preluare a subsidiarei românești a ExxonMobil, care deține 50% din drepturile concesiunii offshore de gaze din Marea Neagră Neptun Deep, și perspectiva de modificare a Legii offshore, evocată în mod repetat de actuala guvernare și solicitată de 3 ani de petroliștii activi în Marea Neagră.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Decizia de a depune oferta de preluare a ExxonMobil România nu a fost influențată de potențiale modificări legislative, însă aș vrea să precizez ceva esențial. După cum bine știți, de-a lungul timpului am activat și în Ministerul Energiei, ca secretar de stat, fiind printre altele autorul OUG nr. 64/2016 care a liberalizat într-o oarecare măsură piața producției de gaze naturale. Vreau să spun că Romgaz se va implica activ, atât prin instrumente directe, cât și prin asociațiile și federațiile profesionale la care participă, în propuneri de modificări legislative, acolo unde considerăm necesar, și vom face publice aceste inițiative de propuneri legislative, cu respectarea cadrului legal și a tehnicii legislative în ceea ce privește modificările pe care compania le consideră necesare. Însă atribuția (de modificare a legislației – n.r.) este a Ministerului Energiei, cel care este făuritorul politicii energetice, a Guvernului și a Parlamentului ca inițiatori de proiecte legislative. Noi doar spunem că ne vom poziționa corect față de aceste modificări legislative, astfel încât acestea să fie analizate cât mai competent", a spus Jude.
El a precizat că Romgaz este pregătită să preia participația ExxonMobil la proiectul gazelor de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, iar modalitatea de finanțare va fi una mixtă, formată din surse proprii și surse atrase. Romgaz se gândește inclusiv la o emisiune de obligațiuni.
La rândul său, Răzvan Popescu, directorul financiar al companiei, a arătat că acest proiect a stârnit un mare interes în rândul băncilor, iar în această perioadă există un nivel ridicat de lichiditate în piața financiară, de care ar putea beneficia compania pentru acest proiect.
Romgaz face parte, precum OMV Petrom, care are restul de 50% din Neptun Deep, din Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), dar și din Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN).
Ministrul PNL al Energiei, Virgil Popescu, a declarat în februarie că anul acesta va fi rediscutată legea care reglementează exploatarea offshore, precizând că își dorește nu doar o majoritate guvernamentală, ci o majoritate "mai largă” pe acest proiect, pe care l-a catalogat drept unul "major”.
"Eu cred că vom avea majoritate mai mare decât majoritatea guvernamentală la modificarea acestei legi offshore și o să vedeți cât de curând discuțiile în Parlament”, a spus Virgil Popescu.
În noiembrie anul trecut, secretarul de stat din Ministerul Energiei Niculae Havrileț declara că proiectul de modificare a Legii offshore, anunțat ca intenție în premieră cu o lună înainte la Profit Energy.Forum, va include o relaxare a supraimpozitării producției de gaze naturale din Marea Neagră. Havrileț a lăsat să se înțeleagă că va fi majorat plafonul de preț de vânzare a gazelor de 45,71 lei/MWh în raport cu care se definește ce înseamnă venit suplimentar supus supraimpozitării, ceea ce înseamnă că baza de impunere va fi mai redusă decât în prezent, iar producătorii vor plăti, în consecință, sume mai mici ca impozit.
Calcule din 2018 estimau că, în varianta în prezent în vigoare a Legii offshore, care îi nemulțumește pe petroliști, statul român ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acestor gaze, respectiv 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere - 18,18 miliarde dolari, adică 65%.
În schimb, într-o variantă anterioară a proiectului legii, mai avantajoasă pentru companii, se estima că statul ar încasa doar 24% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea gazelor din Marea Neagră, adică 9,32 miliarde dolari, cu peste 4 miliarde dolari mai puțin, iar petroliștii - 76%, respectiv 22,38 miliarde dolari.
