Gradul de umplere al depozitelor subterane de înmagazinare de gaze naturale ale României a ajuns la 85,7% pe 30 septembrie, care a fost și ultima zi a anului gazier 1 octombrie 2021 – 30 septembrie 2022, cantitatea totală stocată în facilitățile operate de sucursala Depogaz a Romgaz și de Depomureș din grupul Engie fiind de peste 28 milioane MWh.
Ce se va întâmpla cu prețurile la energie în România și care va fi situația la iarnă urmează să fie anunțat la Profit Energy.forum, programat pentru 3 octombrie
Conferința, organizată la Hotel JW Marriott cu sprijinul Engie, Romgaz, Transgaz, OMV Petrom, Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Premier Energy, Vimetco Alro, Complexul Energetic Oltenia, Tinmar Energy, Hidroelectrica, Nova Power&Gas, Nuclearelectrica și Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Strict aritmetic, cantitatea este suficientă pentru acoperirea consumului național pe timp de circa 2 luni de iarnă, în condițiile unor temperaturi similare cu cele din sezonul rece trecut (unul blând), când consumul lunar de gaze naturale a fost de circa 13,6 milioane MWh în fiecare din lunile ianuarie și februarie 2022.
România a continuat să înmagazineze și în noul an gazier, duminică fiind programată să fie injectată în depozite o cantitate totală de gaze de peste 170.000 MWh, în condițiile unei producții interne de circa 260.000 MWh și cu importuri de sub 50.000 MWh, conform operatorului sistemului național de transport, Transgaz.
La fel de important, în urma investițiilor Depogaz, capacitatea zilnică de extracție din cel mai mare depozit din țară, cel de la Bilciurești, a fost majorată în vederea iernii cu peste 31.000 MWh, astfel că România poate extrage în prezent zilnic din depozite, în mod cumulat, o cantitate de circa 335.000 MWh.
Cantitatea de gaze aflată în depozitele de înmagazinare românești după primele 9 luni ale anului, de 28,1 milioane MWh, este cu peste 13% mai mare față de cea cu care România a intrat în iarna trecută, de 24,74 milioane MWh.
La finalul lunii septembrie, la nivelul întregii Uniuni Europene, depozitele de gaze erau pline în proporție de 87,83%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe (GIE), organizația europeană a operatorilor de infrastructuri de profil.
În Germania, cel mai mare consumator al Europei și cea mai afectată de oprirea livrărilor de gaze rusești prin gazoductul Nord Stream 1, gradul de umplere era de aproape 91,5% (224,5 milioane MWh). Alte țări care au depășit pragul de 90% sunt Portugalia (100%), Polonia (98,3%), Franța (97%), Danemarca (95%), Suedia (93%), Olanda (91,3%), Italia, Spania și Croația (peste 90% fiecare).
Cel mai prost stau Letonia (doar 52,5%), Ungaria (73,5%), Bulgaria (75,3%) și Austria (79,2%), toate profund dependente de importurile de la gigantul rus de stat Gazprom.
Încă și mai prost stă Ucraina, nemembră UE și ale cărei date sunt prezentate separat de GIE, gradul de umplere al depozitelor ucrainene de înmagazinare atingând un nivel de doar 30% la finalul lunii septembrie. Țara vecină aflată sub invazia brutală a Rusiei are una dintre cele mai mari și mai complexe infrastructuri gaziere din Europa, nu doar în ceea ce privește conductele de transport, prin care sunt transferate volume de gaze rusești destinate Europei încă din epoca sovietică, ci și în privința depozitelor de stocare de gaze, 30% din capacitate însemnând o cantitate de peste 97 milioane MWh.
″Aproape nu au existat importuri. Cantitatea (înmagazinată - n.r.) ar putea fi suficientă pentru o iarnă standard în condiții de pace, însă cu războiul...″, a comentat pe Facebook fostul CEO al operatorului ucrainean de transport al gazelor, Serghii Makogon.
