Procesul a fost intentat în ultima parte a anului 2024, însă a trenat până în prezent, timp de peste un an, din motive procedurale, legate de stabilirea instanței cu competență de soluționare și a taxei de timbru datorată de reclamantă, precum și de o cerere de recuzare a unui judecător.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Acțiunea a fost intentată de furnizorii PPC Energie și PPC Energie Muntenia, din conglomeratul energetic grec omonim, care între timp au fuzionat, sub denumirea de PPC Energie.
Compania avea, în octombrie anul trecut, o cotă de piață de 14,8% din punct de vedere al cantităților de energie vândute clienților finali din România, a doua după Hidroelectrica (16,08%), potrivit celor mai recente date oficiale. În furnizarea de gaze, PPC Energie avea tot atunci o cotă de piață de 2,54%, fiind al optulea furnizor român de profil ca mărime.
Pârâți sunt ministerele Finanțelor, Energiei și Muncii, precum și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Cei de la PPC cer ca instituțiile menționate să fie obligate să îi plătească ″suma de 805.360.002 lei cu titlu de contravaloare compensări de energie electrică și gaze naturale pentru clienții casnici și non-casnici, la care se adaugă și costurile accesorii de finanțare (266.080.476 lei), precum și dobânda legală penalizatoare, având drept temei/cauză răspunderea civilă delictuală″, potrivit datelor din dosar, analizate de Profit.ro.
Suma de 805,3 milioane lei reprezintă compensații întârziate datorate de stat la data intentării procesului (decembrie 2024), potrivit legislației în vigoare.
Costurile finanțării, însă, calculate pentru momentul respectiv la peste 266 milioane lei, nu sunt compensate de stat. Legea nu prevede această obligație în sarcina autorităților, deși furnizorii, în special cei de top, s-au plâns în mai multe rânduri că aceste costuri, cu dobânzile la împrumuturi, sunt cele mai împovărătoare, mai ales în contextul întârzierii compensărilor.
Asta în condițiile în care legislația plafonării prețurilor finale prevedea o componentă fixă de furnizare, de 73 lei/MWh, și o limită de compensare a prețului angro mediu de achiziție, de 700 lei/MWh.
În perioada 2022-2024, furnizorii reclamanți, între timp fuzionați, au contractat împrumuturi și linii de credit de la BRD, Raiffeisen Bank, Garanti Bank și Alpha Bank, potrivit datelor publice disponibile.
″Reclamantele au susținut că mecanismul de compensare implementat de către pârâtul statul român a produs prejudicii considerabile acestora prin faptul că OUG nr. 118/2021, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 259/2021 și OUG nr. 27/2022, nu a asigurat fluidizarea procesului de decontare. (...) Ceea ce invocă, în concret, reclamantele, ca temei al existenței faptei ilicite, este împrejurarea că nu au încasat niciodată și la timp creanțele împotriva statului român, adică diferențele dintre prețul real la care achiziționează energia electrică și prețul plafonat facturat consumatorilor finali.
Reclamantele mai invocă, în descrierea faptei delictuale pretins săvârșite de către pârâți, faptul că pretinsa faptă ilicită încalcă libertatea economică de a încheia tranzacții comerciale angro sau cu amănuntul la prețuri formate în baza cererii și ofertei prin mecanisme concurențiale.
Pe de o parte, se invocă împrejurarea că se încalcă dreptul de proprietate, prin nerespectarea obligației legale asumate la nivel național de a deconta diferențele, iar pe de altă parte, se încalcă libertatea economică prin nerespectarea reglementărilor naționale și europene care impun asigurarea unui mecanism de compensare în cazul limitării dreptului furnizorilor de a determina liber prețurile de furnizare a energiei. În ceea ce privește prejudiciul suferit, reclamantele arată că acesta este determinat atât prin diminuarea valorii afacerii acestora, cât și prin forțarea unei dependențe de stat″, scrie în documentele citate.
Contactați de Profit.ro pentru detalii și comentarii, reprezentanții PPC Energie nu au transmis niciun răspuns până în momentul publicării acestui articol.
Instanța a stabilit în sarcina PPC Energie o taxă de timbru de peste 10,7 milioane lei. Ca ajutor public judiciar, încuviințat de judecători în vara lui 2025, aceasta este plătibilă în 12 rate lunare, a câte circa 893.000 lei.
Recent, pe 30 decembrie anul trecut, s-a decis că procesul va fi judecat de către Secția a VI-a Civilă a Tribunalului București. Nu a fost stabilit încă primul termen.
Anterior, în noiembrie 2025, a fost respinsă cererea PPC Energie de recuzare a unui judecător, care refuzase inițial cererea de ajutor public judiciar a companiei, argumentând cu ″notorietatea situației financiare suficient de îndestulătoare a reclamantei, din care rezultă că aceasta are fonduri bănești pentru a achita taxa judiciară de timbru″.
În 2021 și 2022, înainte de a fi preluați de către PPC de la grupul Enel, cei doi furnizori reclamanți, care au fuzionat după aceea sub numele PPC Energie, au fost nevoiți să contracteze de la compania-mamă italiană de atunci finanțări în valoare totală de 865 milioane euro, după cum a relatat Profit.ro.
Motivele au fost criza de lichiditate generată de scumpirea galopantă a electricității achiziționate angro pentru clienți, întârzierile mari ale statului român la plata compensațiilor cuvenite pentru costurile plafonării prețurilor finale și reticența băncilor la care companiile aveau deja linii de finanțare.
Pe perioada plafonării, unii furnizori au ajuns să se împrumute la bănci depunând ca garanții chiar cererile de compensare a costurilor plafonării adresate statului, punându-se și problema atingerii limitei de expunere a sistemului bancar față de acest sector al economiei.
Mai mult, s-a discutat (fără rezultat) și ideea ca băncile să cumpere creanțele furnizorilor de energie și gaze asupra statului, pentru sumele datorate drept compensații de la buget pentru plafonare, printr-un soi de sistem de factoring.
În noiembrie anul trecut, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) a transmis public că furnizorii de energie mai au de încasat de la Guvern restanțe în cuantum de 8,3 miliarde lei în contul schemei de plafonare-compensare a prețurilor, care a expirat la 1 iulie 2025.
″Cu un ritm de confirmare a dosarelor (de către ANRE – n.r.) undeva la 40 de milioane pe lună – puteți să calculați, și avem obligația să vorbim – cam în 16 ani ajungem să confirmăm cele 8,3 miliarde″, a spus atunci directoarea executivă a ACUE, Dana Dărăban.
Luna trecută, a fost anunțat că ″la nivelul Guvernului sunt luate măsuri pentru fluidizarea procedurile de validare a cererilor de plată și asigurarea fondurilor necesare decontării sumelor restante către furnizorii de energie, în baza mecanismului de compensare a prețurilor″.
Ieri, însă, ACUE a anunțat că ″În prezent, restanțele statului față de furnizori se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei, fără a exista o decizie concretă privind deblocarea procesului de validare și plată″.
