Ministerul Energiei nu va prelungi memorandumul din 2013 cu KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol, aprobat prin hotărâre de Guvern în 2014, iar compania va trebui să-și plătească datoria către stat pentru a-și dovedi buna credință, inclusiv din cauza faptului că respectivul memorandum conține o prevedere potrivit căreia acesta devine nul dacă DIICOT trimite în instanță dosarul penal Rompetrol 2, a declarat astăzi ministrul Energiei, Toma Petcu, audiat de Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaților și Senatului privind activitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Profit.ro a atras atenția încă din mai 2016, de la instituirea de către DIICOT a sechestrului asigurător asupra activelor KMG International, că ultimul articol al memorandumului din 2013 prevede că "Angajamentele asumate de către Părți în prezentul memorandum vor înceta în cazul demarării sau reluării oricărui litigiu sau demers legal sau administrativ de către oricare dintre Părți sau de către un afiliat al acesteia împotriva celeilalte Părți sau a unui afiliat al acesteia în legătură cu Litigiul. Afiliat, în înțelesul prezentei clauze, înseamnă orice afiliat al TRG (The Rompetrol Group, actualmente KMG International – n.r.) sau orice autoritate publică a statului român".
"Atunci când am preluat mandatul (ianuarie 2017 - n.r.), în luna a treia expira memorandumul de înțelegere. Am prelungit încă șase luni, până în luna a noua. Am considerat că șase luni vor fi suficiente pentru a se finaliza negocierile. Am constatat în această perioadă că este foarte greu. Cred că în februarie am scris atât DNA, cât și DIICOT, am cerut informații legate de dosarele în care sunt anchetate companiile Rompetrol, pentru a ne lămuri foarte clar care este stadiul, ce culpabilități sunt. Am primit răspuns din partea acestor instituții, dar am considerat că nu sunt foarte lămuritoare și am făcut un material transmis către CSAT. CSAT, în urmă cu o lună, a răspuns că, dacă Guvernul și Ministerul Energiei nu au considerat necesar să informeze și să ceară un punct de vedere în 2014, când a fost aprobat memorandumul prin HG, nici acum nu are competențe să se pronunțe. Ba mai mult, începând cu luna a noua, s-a început urmărirea penală în dosarul DIICOT în ceea ce privește speța Rompetrol. Anul trecut, în 2016, Ministerul Energiei s-a constituit parte civilă în acest dosar, iar Ministerul de Finanțe s-a constituit, de asemenea, parte civilă cu suma de 225 de milioane de euro", a spus ministrul Energiei, la audierile de la Comisia parlamentară de anchetă.
El a adăugat că, la întâlnirea care a avut loc la Guvern și la care a participat, alături de premierul României și de miniștrii Economiei și Finanțelor, precum și de reprezentanții companiilor KazMunaiGaz și CEFC China, a prezentat acest material mult mai detaliat.
"Concluzia a fost fără echivoc. Memorandumul prevedere fără echivoc că, în cazul în care acest dosar va fi trimis în instanță de Parchet, tot memorandumul pică. Considerăm că în această perioadă va fi foarte greu pentru noi să justificăm prelungirea unui memorandum mai mult de sfârșitul acestui an, în care să stabilim unele aspecte, care, dacă cumva DIICOT decide trimiterea în instanță în acest dosar, sunt nule de drept. Consider că este bine să revenim la situația dinainte de 2014, în care compania să-și plătească datoria, așa cum este ea stabilită, pentru a putea să-și dovedească buna credință", a explicat ministrul.
Conform unui comunicat de presă transmis vineri seară de Ministerul Energiei, premierul Mihai Tudose s-a întâlnit la Palatul Victoria cu o delegație a KazMunaiGaz, proprietarii grupului Rompetrol, și a companiei chineze CEFC, companie care va prelua pachetul majoritar al KMG International, discuțiile, la care au participat și miniștrii Energiei, Economiei și Finanțelor, au vizat Memorandumul semnat în 2013 între statul român și compania KMG.
În urma întâlnirii, Guvernul României a comunicat KazMunaiGaz că pentru a putea discuta o nouă prelungire a prevederilor Memorandumului încheiat în urmă patru ani trebuie să fie îndeplinite două condiții: achitarea datoriei istorice a companiei față de statul român și soluționarea cauzei de către justiție. Premierul Mihai Tudose a subliniat că cele două condiții trebuie întrunite cumulativ, altfel statul român nu va mai putea lua în calcul înțelegerea din 2013, mai spune Ministerul Energiei.
În 15 februarie 2013, a fost încheiat un Memorandum de Înțelegere între statul român și fostul The Rompetrol Group N.V. (în prezent KMG International N.V.), care prevedea, în principal, înființarea, organizarea și functionarea unui fond de investiții kazah-român în sectorul energetic și lansarea la privatizare de către statul român a pachetului de actiuni de 26% din capitalul social al Rompetrol Rafinare S.A. Constanța.
Potrivit procurorilor DIICOT, în 1998, mai multe persoane ar fi constituit un grup infracțional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități infracționale în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare, folosirea și însușirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidențierea în actele contabile ale societăților pe care le controlau a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultați din activitățile infracționale și externalizarea fondurilor astfel obținute din activitățile infracționale.
Anchetatorii susțin că grupul infracțional ar fi urmărit dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanțele Libia și Turkmenistan), delapidarea sumelor cuvenite bugetului de stat și însușirea acestora de către persoane care făceau parte din grupul Rompetrol, în acest sens fiind adoptată în 2003 și o OUG prin care obligațiile bugetare restante ale Rompetrol Rafinare, în valoare de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice. În acest dosar sunt urmărite penal pentru manipularea pieței de capital, delapidare, abuz în serviciu, evaziune fiscală și spălare de bani, 14 persoane, printre care și foștii miniștri Dan Ioan Popescu, Mihai Tănăsescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea.
De asemenea, procurorii au instituit sechestru asigurător pe bunuri și acțiuni ale companiilor Kaz Munay Gas, Oilfield Business Solutions și Rompetrol Rafinare, până la suma totală de peste 1,7 miliarde de lei, 290 de milioane de dolari și aproape 35 de milioane de euro.
