Guvernul federal al Germaniei a acceptat creșterea masivă a prețurilor plătite de consumatori pe facturile de energie și riscuri în asigurarea continuității alimentării cu electricitate de dragul decarbonării producției de electricitate, iar dacă lucrurile vor merge în continuare în pe acest făgaș, țara este în pericol, a avertizat Oficiul Federal de Audit de la Bonn, echivalentul Curții de Conturi din România, într-un raport recent citat de Die Welt.
Potrivit sursei citate, tranziția Germaniei spre un sistem energetic "verde", prin închiderea treptată a termocentralelor pe cărbune, dar și prin renunțarea la capacitățile nucleare de producție, decizie luată de cancelarul Angela Merkel după dezastrul de la Fukushima din 2011, s-a dovedit a fi mult mai costisitoare decât se estima inițial, iar riscurile de legate de securitatea aprovizionării au fost subestimate.
Este de așteptat ca, în condițiile actualului sistem, energia pentru consumatorii finali să se scumpească în continuare, mai ales că, potrivit estimărilor oficiale, Germania are nevoie de investiții suplimentare de 525 miliarde euro în energie, nu doar pentru capacități de producție, ci și pentru extinderea rețelelor de transport și distribuție în perioada 2020-2025, spun auditorii germani. Prețurile plătite de clienții casnici germani sunt deja cu 43% peste media europeană.
"Oficiul Federal Audit avertizează asupra pericolului ca tranziția energetică, în forma sa actuală, să pună în pericol atractivitatea Germaniei ca jurisdicție de business și să copleșească financiar firmele și gospodăriile consumatoare de energie. Acest lucru riscă să compromită, în cele din urmă, acceptarea socială a tranziției energetice", a declarat președintele Oficiului, Kay Scheller, la prezentarea raportului.
Ministerul Economiei, responsabil de tranziția energetică, și-a prezentat deja obiecțiile la adresa concluziilor Oficiului, care au fost incluse în raport, însă explicațiile guvernamentale nu i-au mulțumit pe auditori.
Cea mai îngrijorătoare constatare din raport este că guvernul federal nu a planificat cu suficientă atenție și nu a anticipat cu destulă acuratețe consecințele închiderii progresive a termocentralelor pe cărbune. La începutul anului în curs, nu mai puțin de 11 astfel de termocentrale au fost scoase din funcțiune. Potrivit Oficiului, renunțarea la cărbune este implementată mai rapid decât se anticipase în documentele oficiale privind securitatea aprovizionării cu energie a Germaniei.
Astfel, guvernul german prognozase că, din 2022, vor fi puse în funcțiune mai multe unități de producție decât este rezonabil de crezut acum că se va întâmpla realmente, pe baza stadiului proiectelor existente. Există un "deficit de planificare" de 4,5 GW, echivalentul a 4 centrale convenționale de dimensiuni mari.
Ministerul Economiei consideră că probabilitatea de acoperire a sarcinii, respectiv ca cererea de energie să fie în permanență satisfăcută de ofertă, este de aproape 100% (99,94%) chiar și în condițiile închiderii unităților pe cărbune, ipoteză pe care Oficiul de Audit o consideră nerealistă, fiind bazată pe premise "depășite de actualele evoluții politice și economice". De exemplu, în estimarea cererii viitoare de energie, guvernul german a luat în considerare o prognoză potrivit căreia populația țării va scădea sub 75 de milioane de persoane până în 2050, în timp ce proiecțiile cele mai recente ale Institutului Federal de Statistică anticipează o creștere a numărului de locuitori la 77,6-83,6 milioane.
Auditorii nu sunt de acord nici cu estimarea guvernamentală potrivit căreia consumul de energie se va menține relativ stabil până în 2030, atrăgând atenția că cererea va crește ca urmare a ambițiilor de electrificare a transportului, dar și a dezvoltării producției de hidrogen verde prin tehnologia electrolizei, de asemenea consumatoare de curent.
În ianuarie, un raport al băncii germane Deutsche Bank atrăgea atenția că țintele extrem de ambițioase ale Pactului Verde european sau “neutralitatea climatică” prezentată ca strategie de creștere economică sunt mai degrabă exemple de “wishful thinking”, iar pentru atingerea lor ar putea fi necesară instaurarea unei “eco-dictaturi”. Potrivit documentului citat, este imposibil ca Uniunea Europeană să devină complet neutră din punct de vedere climatic în numai 30 de ani dacă se bazează doar pe tehnologiile disponibile și acceptabile politic în prezent, iar cererea globală de energie va crește probabil în următorii ani, determinată în principal de creșterea populației (cu 80 de milioane de oameni în fiecare an) și de năzuința acestora spre prosperitate, combustibilii fosili urmând să rămână deocamdată cea mai importantă sursă de energie.
