Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București a anunțat că a efectuat un studiu comparativ între costurile pentru consumatori ale sistemului centralizat de încălzire din Capitală și cele presupuse de o centrală termică de apartament, iar concluzia principală a studiului, că încălzirea centrală este semnificativ mai avantajoasă, se bazează inclusiv pe premisa "iminenței"introducerii unei taxe de mediu pentru deținătorii de centrale termice individuale.
Potrivit RADET, "în ceea ce privește studiul comparativ între sistemul centralizat de termoficare și centrala termică de apartament, acesta demonstrează că în municipiul București se recomandă și chiar impune folosirea încălzirii centralizate, având în vedere motive de ordin social, economic și al protecției mediului. Astfel, sistemul centralizat de termoficare este sigur în exploatare și are o durată de viață de peste 30 de ani, este independent din punct de vedere al combustibilului folosit și poate funcționa atât cu gaze naturale, cât și cu păcură și alte surse neconvenționale. Nu în ultimul rând, este ecologic, lipsesc accizele de mediu și are o atitudine prietenoasă față de mediu și resursele energetice".
La conferința de presă de miercuri, reprezentanții RADET au împărțit "fluturași" (foto) în care sunt prezentate, comparativ, avantajele sistemului centralizat de încălzire față de varianta centralei termice de apartament, inclusiv în privința costurilor pentru consumatori.
CITEȘTE ȘI BCR va restitui mai devreme sumele încasate fără temei în trecut clienților care au acceptat oferta de reducere a ratelor Astfel, RADET susține că centralele de apartament "nu respectă gradul de noxe eliberate în atmosferă și consecința va fi iminenta introducere a plății taxei de mediu", în timp ce, în cazul sistemului de încălzire centrală, "lipsesc accizele de mediu".
"Nimeni până acum nu v-a luat o taxă pentru că dumneavoastră dați la coș, la nivelul vecinului de deasupra dumneavoastră, noxe. El nu poate să își deschidă fereastra vara, când vă produceți apa caldă, pentru că îi dați în nas noxele. Azi nu vă pune nimeni să plătiți. Nu se știe ce se va întâmpla mâine", a declarat, în cadrul conferinței de presă, directorul general al RADET, Valentin Vițalariu.
Subiectul introducerii unei taxe de mediu pentru centralele termice de apartament a făcut valuri în 2014 și 2015. Astfel, în urmă cu 2 ani, premierul de atunci, Victor Ponta, declara că, potrivit reglementărilor europene, din 2016, proprietarii de centrale individuale de încălzire vor fi obligați să plătească o taxă și au circulat zvonuri potrivit cărora cuantumul acesteia ar urma să fie de 30 lei/gigacalorie. Ulterior, în 2015, pe fondul criticilor publice, Ponta a revenit asupra temei și a declarat că Guvernul nu intenționează să taxeze centralele de apartament, iar ulterior subiectul s-a stins.
Și Guvernul Adrian Năstase a luptat, în principal prin ministrul de atunci al Administrației Publice, veteranul Octav Cozmâncă, împotriva centralelor termice de apartament, confruntat cu valul debranșărilor populației de la sistemul centralizat de termoficare, din 2001-2004, încercând să oprească un eventual faliment al RADET.
În schimb, pe 26 septembrie anul trecut a intrat în vigoare directiva UE cunoscută sub numele de ErP (Energy-related Products Directive), potrivit căreia, de la acea dată, pot fi importate doar centrale termice în condensare, cu emisii poluante semnificativ mai reduse decât cele clasice, dar și mai costisitoare în termeni financiari. Directiva nu îi afectează pe consumatorii care au deja instalate centrale termice de apartament clasice, care funcționează în parametri normali, normele UE neobligându-i pe aceștia să-și înlocuiască sistemele de încălzire.
CITEȘTE ȘI Negocierile Rusia-UE pentru Nord Stream 2 se intensifică, Schröder, acum pe statul de plată Gazprom, apare în joc Pe "fluturașul" RADET se mai menționează, la dezavantajele centralelor de apartament, "Inflexibilitate la termenele de plată și la cea mai mică întârziere se face deconectarea. Fiecare reconectare se face contra cost".
Însă potrivit proiectului noului regulament privind furnizarea gazelor naturale la clienții finali, elaborat de ANRE, consumatorii finali de gaze naturale, atât cei casnici, cât și cei industriali, care se confruntă cu probleme financiare și au facturi restante, ar putea căpăta dreptul expres de a le solicita furnizorilor de gaze să analizeze posibilitatea negocierii unui plan de eșalonare la plată a sumelor datorate, decizia finală urmând să le aparțină furnizorilor. "Perioada de eșalonare la plată se stabilește de furnizor în funcție de cuantumul obligațiilor de plată și de capacitatea financiară de plată a clientului final", prevede proiectul de regulament.
Potrivit studiului RADET, pentru o temperatură interioară de 20 de grade, la un apartament de două camere, cu consum de 6,12 gigacalorii pe an, în sistem centralizat, prețul subvenționat pentru populație este de 164,40 lei/gigacalorie, iar pentru cei care au centrală termică de apartament este de 355,74 lei/gigacalorie. Pentru un apartament de trei camere (consum de 8,22 gigacalorii pe an), pentru cei care au centrală termică de apartament, prețul este de 355,74 lei/gigacalorie, iar pentru un apartament de patru camere, la un consum de 10,52 gigacalorii pe an, prețul este de 290,30 lei/gigacalorie.
CITEȘTE ȘI Profitul net al Monsanto, cel mai mare producător de semințe din lume, a scăzut cu 25% în decembrie-februarie Însă fără subvenția acordată de Primărie, costul gigacaloriei livrate de RADET consumatorului final ar fi cel puțin dublu.
Pentru o centrală de apartament mai există costurile cu investiția inițială, cheltuielile de mentenanță, precum și costurile verificărilor obligatorii prin lege, de la ISCIR și de la gaze.
"În analiza pe care noi am făcut-o am ținut cont de achiziția centralei respective, a țevilor și instalației interioare, plus achiziția radiatoarelor. De asemenea, am ținut cont de faptul că se plătește o taxă pentru debranșare, există co-cheltuieli pentru realizarea unui proiect, pentru realizarea instalației de gaze. Toate acestea conduc la costuri, costuri care se pot amortiza la centrala termică în zece ani, iar pentru restul instalației în 25 de ani. Toate acestea sunt cheltuieli fixe, care s-au făcut o singură dată. Cifra este de 862,16 lei pentru un apartament de două camere, 920 lei pentru un apartament de trei camere și 990 pentru un apartament de patru camere", a mai arătat directorul general al RADET.
CITEȘTE ȘI Black Cube neagă acuzațiile și susține că agenții acuzați de spionarea șefului DNA anchetau corupția din Guvernul român Pierderile RADET au crescut anul trecut cu peste 38% față de 2014, la 442,4 milioane lei, potrivit informațiilor prezentare, miercuri, de regie. "Rezultatul brut estimat este în cuantum de minus 442,4 milioane lei, din care 87% reprezintă pierdere tehnologică. Dacă excludem penalitățile (pentru datorii neplătite – n.r.), rezultatul economic ar fi în sumă de minus 170,99 milioane lei", informează RADET. Amplificarea pierderilor a fost rezultatul scăderii cu 1,41% a veniturilor Regiei, la 1,08 miliarde lei, coroborată cu majorarea cu 7,5% a cheltuielilor, la 1,52 miliarde lei.
RADET pune agravarea pierderilor în primul rând pe seama neaprobării de către Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a majorării tarifelor de transport și distribuție solicitate de Regie, și a nerecunoașterii de către autorități a pierderilor tehnologice reale ale RADET, de 30%, cauzate de vechimea și starea de degradare a sistemului public de termoficare din Capitală.
RADET se mai plânge de faptul că reglementările ANRE o obligă să plătească mai întâi penalitățile la datoriile restante înregistrate față de furnizorul de energie termică și de-abia apoi debitul principal. RADET a acumulat în timp față de ELCEN datorii totale de aproape 3,6 miliarde lei, inclusiv dobânzi și penalități de întârziere. O altă problemă semnată de Regie este lipsa unui contract de delegare a serviciului public de termoficare în Capitală, fapt care o împiedică să calculeze penalități la restanțele înregistrate de Primăria Capitalei la achitarea subvenției la prețul gigacaloriei pentru populație.
