România ar putea elabora și supune spre aprobare Comisiei Europene o nouă schemă de ajutor de stat pentru marii consumatori industriali de energie electrică și gaze naturale, afectați de scumpirile galopante din ultimii 2 ani, bugetul necesar estimat ridicându-se la 1,7 miliarde euro, se arată într-un document guvernamental.
Banii ar urma să vină din realocarea de fonduri UE de coeziune cu risc de dezangajare din exercițiul financiar anterior, precum și din sumele încasate de România în urma comercializării pe platforma de licitație comună a UE a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2).
″Într-un context actual complicat, marcat de creșterile semnificative ale prețurilor la energia electrică și gaze naturale, de riscul major generat de disponibilitatea materiilor prime, companiile din industria prelucratoare din țara noastră sunt puternic afectate, fiind necesară identificarea unor soluții urgente care să contracareze aceste consecințe asupra economiei românești. Evoluția prețurilor la energia electrică și gaze naturale la care se adaugă instabilitatea determinată de contractele de furnizare încheiate pe perioade limitate de timp, conduc la costuri nesustenabile pentru industrie precum și la riscul întreruperii fluxurilor de producție în sectoare esențiale pentru economia românească, atât în aval, cât și în amonte″, se menționează în document.
Potrivit sursei citate, beneficiare ale posibilei noi scheme de ajutor de stat ar putea fi companiile care și-au oprit producția din cauza scumpirii energiei și gazelor, cum ar fi cele din industria chimică sau a aluminiului, companiile care încă produc, dar au înregistrat pierderi masive ca urmare a creșterii costurilor energetice, precum și ″întreprinderi al căror proces tehnologic a permis închiderea parțială de capacități de producție de materii prime și produse intermediare și care au substituit aceste închideri parțiale cu achiziționarea de materii prime și produse intermediare din import″.
Astfel, în conformitate cu aceste descrieri, pentru ajutor s-ar califica de exemplu companii precum Azomureș, Alro Slatina, Alum Tulcea sau Chimcomplex.
Pentru societățile care au oprit producția, bugetul necesar este estimat la 400 milioane euro, iar ajutorul ar trebui să acopere cheltuielile de conservare și repornire și să fie acordat doar în situația repornirii.
″Trebuie menționat că aceste intreprinderi, prin inchiderea lor, au sprijinit efortul colectiv de reducere a consumului în vederea traversării iernii 2022-2023. De asemenea, redeschiderea lor va avea un impact semnificativ pe diferite componente: reducerea presiunii determinate de criza alimentară prin reluarea producției de ingrășăminte chimice, absorbție de forță de muncă, ceea ce va reduce povara statului pe Fondul de șomaj, creșterea contribuțiilor la bugetul de stat și bugetele speciale, reducerea dependenței de importuri″, se afirmă în document.
Întreprinderile care au continuat să producă, dar în pierdere, ar avea nevoie de ajutoare de circa 700 milioane euro, ceea ce ″le va permite să redevină bancabile și să își continue activitatea, crescând competitivitatea″.
În fine, documentul estimează necesarul de ajutoare al companiilor care au trecut la importuri de materii prime la circa 600 milioane euro.
″Pentru aceste intreprinderi, este de asemenea imperativă acordarea de ajutoare de stat, întrucât aceste companii au înregistrat o creștere severă a costurilor, ceea ce le-a redus masiv competitivitatea. Creșterea de costuri vine din reducerea parțială de capacități de producție de materii prime și produse finite, recurgând la importuri, ceea ce le crește gradul de expunere la riscuri de piață, pe care în mod normal nu l-ar fi avut. Și aceste intreprinderi au apelat la credite bancare suplimentare, fiind în momentul de față cu grade de îndatorare ridicate, ceea ce face accesul la finanțări foarte dificil. Ca și la categoria de mai sus, acordarea de ajutoare de stat nerambursabile le va permite să redevină bancabile și să își continue activitatea, crescând competitivitatea″, se spune în document.
Potrivit legislației europene, statele pot acorda ajutoare pentru costuri suplimentare generate de creșterile deosebit de puternice ale prețurilor la gazele naturale și energia electrică sau ajutoare pentru decarbonizarea proceselor de producție industrială prin electrificare și/sau utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile de energie și a hidrogenului electrolitic care îndeplinesc anumite condiții, precum și pentru măsuri de eficiență energetică.
Marii consumatori industriali de energie eligibili pentru a primi subvenții de la bugetul de stat pentru acoperirea unei părți din costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) incluse în prețul electricității au încasat, la finalul anului trecut, suma totală de 621,438 milioane lei în baza acestei scheme de ajutor de stat, în ușoară scădere (cu circa 2,5%) față de cea primită în 2021 (637,623 milioane lei).
