Companiile care vor investi în dezvoltarea și operarea de parcuri eoliene offshore în largul sectorului românesc al Mării Negre pot primi subvenții de până la 25 de euro/MWh peste prețul de piață al energiei electrice, iar dreptul de a iniția și realiza astfel de proiecte va fi obținut de la stat fie prin concesionare, în urma unei proceduri de licitație, fie prin licențiere directă, prevede un proiect de lege privind măsurile necesare pentru realizarea de operațiuni pentru exploatarea energiei eoliene offshore.
Draftul de act normativ a fost inițiat de deputatul PSD Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, care de ani buni acționează ca un "ministru din umbră" informal al PSD pe chestiuni energetice, având un cuvânt greu de spus la dezbaterea tuturor proiectelor de legi legate de sectorul energiei. Alături de Iancu, semnează ca inițiatori alți 25 de deputați PSD, plus doi de la PNL (Dănuț Bica și Sorin Bumb), unul de la UDMR (Sandor Bende), unul de la ALDE (Dumitru Lovin), unul din grupul minorităților naționale (Slavoliub Adnagi) și doi independenți (Claudia Bogaciu și Octavian Petric).
Inițiatorii au cerut dezbaterea proiectului în procedură de urgență.
"Parcurile eoliene offshore înființate in conformitate cu procedura competitivă de licitație (...) au dreptul la subvenții în conformitate cu mecanismul contractelor pentru diferență. Parcurile eoliene offshore înființate în conformitate cu procedura deschisă (...), conectate la rețeaua colectivă de electricitate, au dreptul la o primă de maximum 0,025 euro/kWh, în plus față de prețul de piață al energiei electrice", prevede draftul de act normativ.
Acolo se mai precizează că valoarea obținută din cumularea primei cu prețul de piață al energiei electrice nu poate depăși 0,060 euro/kWh, iar în cazul în care prețul de piață al energiei electrice depășește 0,035 euro/kWh, prima este redusă în consecință.
"Prima este acordată pentru o cantitate totală de producție, determinată pentru fiecare proiect, pe baza unei combinații între efectul instalat al parcului eolian, care reprezintă 30%, și suprafața acestuia, care reprezintă 70%. În plus față de primă, se acordă o compensație pentru echilibrarea costurilor, în valoare de 0,020 euro/kWh, și se acordă timp de 20 de ani de la conectarea la rețea", se stipulează în proiect.
În situația în care dreptul de construire și operare a unui parc eolian se acordă prin concesiune în urma unei licitații, concesiunea va fi acordată pe baza criteriului de atribuire “cel mai mic preț", care va reflecta "nevoia minimă de subvenții".
Marea Neagră ar putea deveni prima dintre marile piețe emergente de energie eoliană care urmează a se alătura piețelor importante din Europa, Asia și SUA, potrivit calculelor International Finace Corporation (IFC) și ale Băncii Mondiale, care au identificat în regiune un potențial de 500 de GW. Iar companiile autohtone par a ști acest lucru, Hidroelectrica și Romgaz având în strategiile lor de dezvoltare investiții importante în acest domeniu.
Hidroelectrica a anunțat recent că ia în calcul realizarea de capacități de producere a energiei electrice din surse eoliene off-shore cu o putere instalată totală cuprinsa între 300 MW și 500 MW, în funcție de rezultatul studiilor de fezabilitate. Proiectul are o valoare estimată de circa 2,88 miliarde lei (la o putere instalată de 300 MW), cu o energie de medie anuală de aproximativ 998,64 GWh/an, considerându-se un factor de capacitate mediu de 38%. Termenul estimat de punere în funcțiune este anul 2026.
Romgaz a anunțat că ia în calcul extinderea afacerilor pe segmentul producției de energie regenerabilă, inclusiv a celei eoliene offshore pe fondul înăspririi legislației UE de combatere a schimbărilor climatice, care a dus la creșterea costurilor emisiilor CO2 pentru jucătorii din energia convențională precum producătorul de gaze controlat de statul român.
Și zona offshore din dreptul Mangaliei, la circa 20 de kilometri de țărm, este considerată interesantă din acest punct de vedere, potrivit articolului "A Study on the Wind Energy Potential in the Romanian Coastal Environment", publicat în mai 2019 în revista științifică Journal of Marine Science and Engineering și întocmit de către cercetătorii gălățeni Liliana Rusu și Florin Onea.
Concluziile se bazează pe analiza unor factori precum viteza și persistența vântului, adâncimea apei, distanța față de țărm și performanța turbinelor eoliene. Studiul cu privire la caracteristicile eoliene ale zonei se întemeiază pe cercetarea de date statistice înregistrate pe o perioadă de 20 de ani, între ianuarie 1998 și decembrie 2017.
