Un utilaj de la Administrația Fluvială „Dunărea de Jos” Galați și două de la Administrația Națională ”Apele Române” lucrează la remodelarea albiei Dunării în zona Cernavodă, pentru asigurarea debitului necesar la repornirea reactoarelor centralei nucleare. Reprezentanții Guvernului evită să avanseze un termen de finalizare a lucrărilor, în contextul în care nici prognoza hidrografică pe termen scurt nu este una îmbucurătoare.
Trei utilaje de dragare încearcă să redirijeze o parte din debitul Dunării spre Cernavodă, în speranța asigurării necesarului de apă care să permită o cât mai rapidă repornire a reactoarelor centralei nucleare, scrie News.ro.
Din păcate, precipitațiile din amonte nu ajută, iar perspectiva pe termen scurt este una pesimistă.
Conform ultimei raportări a Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în țară (pe secțiunea Baziaș) era duminică în creștere, la valoarea de 1.600 m3/s, de două ori și jumătate sub media multianuală a lunii august (3.900 m3/s).
Prognoza în intervalul 30 august 2026 - 6 septembrie 2026 arată că debitul la intrarea în țară va fi staționar la valoarea de la 1.600 m3/s, în primele patru zile, apoi în scădere ușoară până la 1.450 m3/s, sub mediile multianuale ale lunilor august (3.900 m3/s) și septembrie (3.800 m3/s).
Stadiul lucrărilor pe Dunăre în zona Cernavodă
Începute de două săptămâni, lucrările de dragare și de construcție a epiului (dig pentru regularizarea apei, n.r.) din zona Cernavodă sunt în plină desfășurare, fără a exista însă un termen clar când vor fi încheiate.
"Analizăm date culese în weekend și vom reveni cu decizii", a transmis pentru News.ro Mihai Jurca, șeful cancelariei Primului - Ministru, care supervizează lucrările din zona Cernavodă.
"Am fost personal la Cernavodă timp de două zile, alături de echipele tehnice și de reprezentanții instituțiilor din Comitetul Interministerial Bala - Cernavodă, pe care îl coordonez din partea Cancelariei Prim-Ministrului, pentru a vedea la fața locului stadiul lucrărilor și a stabili, împreună, următorii pași. Ne confruntăm cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istoria măsurătorilor: la Baziaș, debitul de azi este de aproximativ 1.300 metri cubi/secundă, față de o medie de 3.900 metri cubi/secundă pentru luna august", scria Jurca pe 26 august, într-o postare pe Facebook.
"Deocamdată se draghează continuu, în mai multe puncte", a transmis Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, la solicitarea News.ro. "Nu există un moment anume prevăzut să se oprească, e în funcție de cum variază debitul Dunării la Cernavodă", a adăugat ea.
Conform reprezentanților Administrației Fluviale "Dunărea de Jos" Galați, la operațiune participă o dragă - navă special construită pentru operațiuni de săpare și îndepărtare a aluviunilor, cu misiunea de a scoate de pe fundul Dunării o sută de mii de tone de aluviuni. Lucrările au început la jumătatea lunii august.
Specialiștii de la Apele Române au declarat că au deplasat la rândul lor două utilaje de dragare în zona Cernavodă. Cele două, de mai mici dimensiuni față de cel de la AFDJ Galați, au fost relocate terestru, pe trailere, din spațiul hidrografic Argeș-Vedea și de pe Crișul Repede.
În ceea ce privește epiul - lucrare hidrotehnică pentru regularizarea cursului apei - lucrările nu au început deoarece poziția digului s-a modificat față de propunerea inițială, fiind căutate în prezent alte variante.
Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe unele porțiuni ale sectorului bulgăresc însă navigația rămâne dificilă, iar toate restricțiile existente sunt în continuare în vigoare.
Potrivit datelor Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea, valabile la 29 august, nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din vestul și centrul sectorului bulgăresc.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată la Lom, unde nivelul apei a urcat cu 9 centimetri.
La Vidin s-a înregistrat o creștere de 7 centimetri, iar la Novo Selo nivelul a crescut cu 6 centimetri.
Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, cu 4 centimetri, și la Nikopol, cu 2 centimetri. La Svishtov, nivelul a rămas neschimbat.
Situația este diferită mai spre est, unde fluviul continuă să scadă. La Ruse, nivelul apei a coborât cu 7 centimetri, iar la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.
În pofida creșterilor înregistrate în mai multe puncte, condițiile de navigație pe sectorul bulgăresc al Dunării rămân complicate.
Direcția de Supraveghere Fluvială a anunțat că nicio navă nu a rămas blocată, nici în interiorul, nici în afara șenalului navigabil.
Cu toate acestea, potrivit autorităților, toate restricțiile privind navigația navelor pe întregul sector bulgăresc al Dunării rămân în vigoare.
În România, nivelul Dunării din această perioadă a fost cel mai mic din istoria documentată.
Documentațiile tehnice ale instituțiilor cu responsabilitate în supravegherea, amenajarea sau navigarea cursului Dunării prevăd cel mai prost scenariu al cotelor Dunării la intrarea în țară (Baziaș) la cota 2.000 m³/s, cota de azi fiind în zona 1.300 m³/s. Cota medie anuală din luna august este de 3.900 m³/s. Debitul mediu anual la intrarea în țară (Baziaș) este de 5.500 m³/s.
Ca urmare a închiderii centralei nucleare de la Cernavodă, din cazua debitului scăzut al Dunării, autoritățile au prelungit cu o lună, până pe 30 septembrie, măsura prin care Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, poate limita consumul de energie electrică al marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie ale României
