Procedura de arbitraj de la tribunalul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington în care Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, cere despăgubiri de 4,4 miliarde dolari statului român pentru blocarea proiectului, echivalentul a circa 2% din PIB-ul pe anul trecut, a fost reluată în aprilie.
Arbitrajul fusese întrerupt în februarie, ca urmare a faptului că președinta tribunalului, Teresa Cheng, demisionase în urma numirii sale în funcția de ministru al Justiției în Hong Kong. Noul președinte al tribunalului, numit de ICSID în urma acordului între părți, este elvețianul Pierre Tercier.
Pe 25 mai, statul român a înaintat instanței o obiecție preliminară legată de jurisdicția procedurii de arbitraj. Mai precis, avocații părții române au contestat dreptul Gabriel Resources de a-și întemeia pretențiile la despăgubiri și pe prevederile tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Marea Britanie, nu doar pe cele ale tratatului echivalent România-Canada.
Gabriel Resources a acuzat România că, prin blocarea proiectului minier Roșia Montană, ar fi încălcat ambele tratate menționate.
De altfel, plângerea la ICSID împotriva statului român a fost depusă de două entități, Gabriel Resources Ltd., înregistrată în Canada, și Gabriel Resources (Jersey) Ltd., înființată în 1996, controlată integral de prima și înregistrată în insula omonimă, dependență a Coroanei britanice. Gabriel Resources mai deține o subsidiară britanică, RM Gold (Services) Ltd., cu sediul la Londra și care prestează servicii de management pentru compania-mamă.
Gabriel Resources susține că subsidiara sa din insula britanică Jersey este îndreptățită să fie parte în arbitraj și să ceară despăgubiri în baza tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Marea Britanie pentru că acordul inițial cu statul român privind proiectul Roșia Montană a fost semnat de către Gabriel Resources (Jersey) Ltd.
Astfel, în 1997, a fost înființată societatea mixtă Euro Gold Resources SA, redenumită ulterior Roșia Montană Gold Corporation (RMGC). Acționarul majoritar inițial era Gabriel Resources (Jersey) Ltd., companie preluată ulterior integral de Gabriel Resources Ltd. Canada. Partea română era reprezentată de Regia Autonomă a Cuprului Deva.
În februarie, România a trimis la Washington, cu o întârziere de o săptămână, contramemoriul de răspuns la documentația prin care Gabriel Resources își argumentează solicitarea unor despăgubiri în sumă de 4,4 miliarde dolari în procesul legat de proiectul aurifier Roșia Montană.
Tribunalul ICSID a revizuit recent și programul procedurii de arbitraj, prelungind termenele cu circa 3 luni față de varianta inițială. Astfel, Gabriel Resources își va prezenta replica la contramemoriul României până pe 26 octombrie 2018, iar răspunsul României la această documentație va trebui depus până pe 3 mai 2019. Ulterior, Gabriel Resources va trebui să răspundă până pe 7 iunie 2019 la contestația României privind implicarea Gabriel Resources (Jersey) Ltd. în arbitraj în baza tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Marea Britanie.
Sursă: Cererea de arbitraj depusă la ICSID de Gabriel Resources
În perioada 2-13 decembrie 2019 va avea loc o audiere la tribunal în care se va analiza justificarea pretenției la despăgubiri a Gabriel Resources, ceea ce înseamnă că aceasta s-ar putea suprapune cu alegerile prezidențiale din România de anul viitor. Este posibil, în aceste condiții, ca subiectul Roșia Montană să devină o temă a campaniei electorale, așa cum s-a întâmplat și la ultimul scrutin prezidențial, cel din 2014.
Atunci, viitorul președinte Klaus Iohannis l-a acuzat pe contracandidatul său Victor Ponta că are o "poziție duplicitară", prin faptul că, cu un an înainte, din postura de premier, a aprobat un draft de lege specială pentru aprobarea proiectului minier Roșia Montană, pe care însă l-a respins în Parlament ca deputat, în urma reacțiilor de protest din opinia publică. Poziția lui Ponta a fost că era obligat, conform legislației în vigoare, să elaboreze un astfel de proiect de lege, în caz contrar cei de la Gabriel Resources fiind îndreptățiți să dea statul român în judecată și să ceară despăgubiri.
Gabriel Resources Ltd. Canada și Gabriel Resources (Jersey) Ltd. au anunțat la finalul lunii iunie 2017 că intenționează să ceară despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni) de la statul român, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor cu Canada și Regatul Unit, prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roșia Montană.
“Guvernul român a blocat ilegal proiectul Roșia Montană și a acționat apoi în contradicție cu acordul dintre Gabriel și stat și licențele existente. Acțiunile guvernului român echivalează cu exproprierea investițiilor companiei în România. Având în vedere că cererile de conciliere și negociere ale Gabriel au fost complet ignorate de Guvern, singura alternativă pentru companie este să meargă cu hotărâre înainte cu procedura de arbitraj. Mâine intenționăm să depunem o cerere robustă, detaliată, prin care să cerem despăgubiri în valoare de 5,7 miliarde de dolari", declara, la acea dată, Jonathan Henry, directorul general al Gabriel Resources.
Gabriel Resources Ltd. Canada deține 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană.
G4Media a scris miercuri că Guvernul Dăncilă a cerut recent întreruperea procedurii de includere a localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO (nu retragerea dosarului), cu argumentul că continuarea procedurii ar putea dăuna statului român în procesul de arbitraj cu Gabriel Resources de la Washington.
Și Guvernul Cioloș a avut în vedere, în 2016, o decizie similară, de nedepunere a dosarului de includere în patrimoniul UNESCO, cu aceeași motivare legată de arbitrajul de la ICSID, însă în cele din urmă dosarul a fost trimis la UNESCO de către Ministerul Culturii în ianuarie 2017.
Înscrierea Roșiei Montane în lista patrimoniului UNESCO ar însemna de facto interzicerea oricărei activități economice care ar aduce atingere patrimoniului cultural din localitate, inclusiv demararea vreunei exploatări miniere pentru extragerea zăcămintelor de aur și alte metale prețioase.
De altfel, în ultimul său raport trimestrial, Gabriel Resources afirmă că includerea localității în patrimoniul UNESCO “ar avea un impact material advers asupra afacerilor, activelor și situației financiare a companiei prin aceea că ar limita drastic termenii în care un proiect minier în zonă ar putea fi autorizat și, în consecință, și posibilitatea unei rezolvări amiabile a disputei cu statul român“.
Sursă: Raportul Gabriel Resources pe trimestrul I 2018
