Prețul mediu al gazului cu livrare în luna aprilie tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a majorat cu 17%, la 554 lei/MWh în ziua anunțului președintelui rus Vladimir Putin, potrivit căruia Rusia nu va mai accepta plăți în dolari sau euro pentru livrările sale de gaze naturale către UE. Evoluția din România a fost similară celei de pe celelalte piețe europene.
Spre deosebire de majoritatea statelor UE, România nu are contracte semnate pe termen lung cu Gazprom și nici nu importă direct de la gigantul rus gaze naturale, ceea ce ar face ca efectele unei eventuale decizii a guvernului rus să nu afecteze direct companiile autohtone, ci pe intermediari.
Gazprom exportă gaze în România prin intermediul a două companii, Gazprom Schweiz AG (și filiala sa WIEE) și Conef (și filiala sa Imex Oil), iar rezervările de capacitate sunt lunare și zilnice.
Principala consecință a introducerii unei eventuale plăți în ruble ar putea fi transferul riscului valutar de la vânzător (Gazprom) la cumpărător (intermediarii în cazul gazului importat de România). Aceștia pot la rândul lor să transfere în prețul final acest cost.
Miercuri, gazul cu livrare în luna aprilie a atins pe BRM și un nivel maxim de 570 de lei/MWh.
Și gazul cu livrare în trimestrul al doilea s-a scumpit cu 11,5% față de cel din ședința de tranzacționare precedentă, ajungând la un preț de 550,7 lei/MWh.
Creșterea prețului mediu al gazului cu livrare în iarna viitoare a crescut mai lent, cu doar 8,3%, la 579 lei/MWh.
Actualele cotații forward sunt mult sub cele din 9 martie, când ajunseseră în apropierea nivelului de 900 lei/MWh.
Spre deosebire de majoritatea celorlalte state europene, România își acoperă aproximativ 75% din consumul intern din producția autohtonă.
