Grupul austriac de stat OMV, compania-mamă a OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, este mai îngrijorat de evoluția situației politice de la București și de "iliberalizarea" pieței locale de gaze, care au scăzut încrederea investitorilor, decât de plafonarea pe timp de 3 ani a prețului de vânzare de către producători a gazelor proprii extrase la 68 lei/MWh, a declarat Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream, la teleconferința cu analiștii financiari ce a urmat prezentării rezultatelor financiare ale companiei pe anul trecut.
"Dați-mi voie să încep cu o afirmație clară. OMV și OMV Petrom sunt extrem de dedicate proiectului Neptun Deep. Nu mă înțelegeți greșit cu comentariul pe care l-am făcut anterior. E mai îngrijorător climatul din România. România se îndepărtează de o piață a gazelor liberalizată. Problema nu e durata plafonării prețului la gaze, este vorba de viitor și de întreg cadrul din România. Cadrul fiscal s-a înrăutățit, iar riscul politic al țării a crescut. În consecință, cred că investitorii trebuie să-și recapete încrederea în România, iar eu sunt unul dintre ei. Da, sunt unul dintre ei. Eu mă lupt și am discutat problema și în board și am discutat-o și cu (neinteligibil, dar probabil este vorba despre CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere – n.r.) și ea va continua dialogul cu Guvernul român pentru a pune la punct cadrul corect care să permită o decizie finală de investiție pozitivă în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră", a spus Leitner, răspunzându-i unui analist de la Citi Bank, care întrebase ce anume a determinat amânarea deciziei.
Potrivit oficialului OMV, cadrul legislativ actual din România nu este suficient pentru luarea deciziei finale de investiție.
"Ceea ce ne trebuie este, bineînțeles, o mult mai mare stabilitate fiscală. Nu vreau să mai văd nici un fel de surpriză precum cea pe care am văzut-o pe 29 decembrie (OUG nr. 114/2018 – n.r.). Ne trebuie termeni competitivi, ne trebuie o piață a gazelor liberalizată și ne trebuie, bineînțeles, infrastructura cheie din România pentru a ne exporta volumele extrase, pentru că acest proiect este clar gândit pentru Europa, nu exclusiv pentru România. În consecință, orice restricționare a exporturilor de gaze către vecini (este neavenită – n.r.), ați văzut unele comentarii din partea Ungariei, ei sunt foarte îngrijorați că proiectul Neptun Deep ar putea fi întârziat, căci Ungaria are nevoie de gaze din România pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare. Deci cred că ar trebui să vedem solidaritate europeană, avem nevoie de cadrul corect, iar după aceea vom decide", a dezvoltat Manfred Leitner.
Anul trecut, autoritățile de la București au luat numeroase măsuri care au descurajat investițiile în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, cum ar fi Legea offshore, care majorează semnificativ povara fiscală suportată de companiile concesionare din Marea Neagră și le obligă să-și vândă minimum 50% din producție pe bursele din România, măsuri care au făcut ca OMV Petrom și ExxonMobil să amâne luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep și să ceară prelungirea cu 15 ani a acordului de concesiune semnat cu statul român.
Ulterior, OUG nr. 114/2018, adoptată la finalul anului, a plafonat prețul de vânzare al gazelor către furnizori de către toți producătorii la 68 lei/MWh, i-a obligat să asigure cu prioritate consumul casnic și a majorat de 20 de ori, de la 0,1% la 2%, contribuția bănească datorată ANRE de toți deținătorii de licențe din domeniul energiei electrice și gazelor naturale.
"Această amânare este o problemă uriașă", a spus Peter Szijjarto.
Ministrul de Externe al Ungariei a arătat că, în acest context, solicitarea autorităților americane ca Ungaria să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie și să își reducă dependența de Rusia este blocată de mai multe state aliate din Uniunea Europeană și NATO, respingând criticile potrivit cărora Budapesta încearcă să strângă legăturile cu Moscova.
Peter Szijjarto a subliniat că Ungaria a făcut ceea ce ținea de ea prin construcția terminalelor de interconectare cu România și Croația, însă pe de alte parte statele aliate din UE și NATO nu și-au respectat partea lor de învoială.
"Guvernul SUA este unul din cei mai vocali care îndeamnă Ungaria să își diversifice sursele de aprovizionare cu gaze. Însă acest lucru depinde de prieteni: prieteni din Austria, prieteni din Croația și prieteni din America, de state membre UE și NATO. Până acum niciunul dintre aceștia nu a făcut pașii necesari care să ne ajute pe noi să ne diversificăm sursele de aprovizionare", a spus Szijjarto.
Îndoiala cu privire la viitorul proiectului Neptun Deep este întărită și de anunțul recent al operatorilor de transport de gaze din România și Ungaria, Transgaz și FGSZ, potrivit căruia o bună parte a contractelor de rezervare de capacitate de transport de gaze pe viitoarea conductă BRUA, faza 2, ce va întări interconectarea dintre România și Ungaria, contracte semnate la finalul lui 2017, au fost reziliate de către firmele ofertante până la data limită de 14 decembrie 2018, iar volumul de capacitate de transport rezervată prevăzut de contractele rămase în vigoare este situat sub minimul necesar pentru ca investițiile în noua conductă să fie rentabile din punct de vedere economic. Principala sursă de gaze avută în vedere pentru noul gazoduct este chiar Marea Neagră.
