Compania de stat Nuclearelectrica, controlată de Ministerul Energiei, cu 82,5% din acțiuni, va plăti anul acesta Administrației Naționale Apele Române (ANAR) 56,5 milioane lei pentru a utiliza apă din Dunăre la răcirea reactoarelor 1 și 2 ale centralei nucleare de la Cernavodă, potrivit contractului de abonament încheiat de Nuclearelectrica cu ANAR pe 30 decembrie anul trecut.
Contractul similar pe 2015 dintre Nuclearelectrica și ANAR a fost în valoare totală de 59,4 milioane lei, sumă din care operatorul centralei de la Cernavodă mai avea de achitat, la finalul anului trecut, 7,7 milioane lei.
Tot în 2015, Nuclearelectrica a plătit către ANAR 11,3 milioane lei pentru primirea în resursă a apelor uzate provenite de la unitățile 1 și 2 de la Cernavodă.
Potrivit legislației naționale în vigoare, care o transpune pe cea europeană, agenții economici datorează ANAR contribuții financiare pentru utilizarea resurselor de apă, precum și pentru primirea apelor uzate în resursele de apă.
Nuclearelectrica folosește apă din Dunăre pentru răcirea reactoarelor centralei de la Cernavodă. Contribuția datorată de companie ANAR pentru utilizarea apei este de 24 lei/mia de metri cubi, similară cu cea datorată de termocentrale.
Scăderea taxei de stâlp de la 1,5% la 1%, evoluția pozitivă a cursului de schimb al leului față de euro și de dolarul canadian, dar și unele modificări de natură contabilă au majorat profitul net al Nuclearelectrica cu 70% în primele 9 luni din 2015, la 131,19 milioane lei.
Potrivit unui raport de anul trecut al Curții de Conturi, ANAR a omis să încaseze venituri în sumă totală de 95,8 milioane lei de la Hidroelectrica în perioada 2011-2014, neaplicând dobânzi și penalități pentru neplata la timp, de către producătorul de energie hidro, a contribuției specifice de gospodărire a apelor.
În 2010, guvernul Boc a majorat substanțial cuantumul contribuțiilor pentru apa uzinată de hidrocentrale. Astfel, pentru Hidroelectrica, aceste contribuții au fost majorate de peste 4 ori.
În 2013, Executivul a elaborat un proiect de HG care prevedea reducerea cu 32% a acestor contribuții pentru hidrocentralele mari și eliminarea ei pentru cele mici, proiect de HG care însă nu a mai fost adoptat niciodată. În nota de fundamentare a respectivului proiect se arăta că menținerea contribuțiilor majorate derentabilizează un număr foarte mare de centrale hidroelectrice aflate în exploatare, cum ar fi centralele cu cădere mică de apă (Porțile de Fier II, centralele de pe râul Olt, Argeș aval, Bistrița aval). La aceste centrale, numai costul cu apa uzinată atingea și chiar depășea 50% din costul de producție al unui MWh.
