Noua Comisie Europeană va prezenta un plan de acțiuni pentru energie accesibilă din punct de vedere al costurilor în primele 100 de zile de mandat, a declarat candidatul la funcția de comisar european pentru Energie și Locuințe, danezul Dan Jorgensen.
″Reducerea prețurilor la energie pentru gospodării și firme va fi una dintre prioritățile majore ale mandatului meu. Costurile mari cu energia afectează competitivitatea UE și erodează sprijinul pentru strategia de decarbonare a economiei europene″, a spus el, răspunzând unor întrebări din partea membrilor Parlamentului European, în avanpremiera audierii sale oficiale, programată pe 5 noiembrie.
Pentru asta, este nevoie rapid de ″electricitate curată competitivă″, prin eliminarea congestiilor din rețele și a barierelor de reglementare, precum și prin îmbunătățirea eficienței energetice, a arătat danezul, adăugând că planul de acțiuni al Bruxelles-ului va urmări reducerea costurilor de sistem, cum ar fi tarifele de rețea și alte taxe, care în prezent au o pondere de circa o treime în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, scrie Montel News.
Jorgensen a mai spus că Executivul european va elabora măsuri de mobilizare a investițiilor private, de îmbunătățire a planificării dezvoltării rețelelor, de creștere a digitalizării și de optimizare a utilizării activelor de rețea, inclusiv prin încurajarea sporirii flexibilității și prin asigurarea de stimulente pentru ca investițiile să fie efectuate acolo unde este nevoie cel mai mult de ele.
În plus, va fi întărită monitorizarea piețelor, pentru promovarea unui ″sistem energetic european cu adevărat integrat″.
Potrivit posibilului viitor comisar, Comisia va colabora cu guvernele statelor membre pentru dezvoltarea pe scară largă a contractelor de vânzare-cumpărare de energie cu emisii reduse în avans pe termen lung (Power Purchase Agreements – PPA), prin acordarea de garanții și prin demersuri de standardizare, scopul fiind decuplarea prețurilor la electricitate de cotațiile volatile ale combustibililor fosili.
″PPA-urile sunt cruciale pentru industriile energointensive″, a punctat Dan Jorgensen.
El și-a mai propus să se asigure că schemele de ajutor de stat naționale din UE pentru proiecte regenerabile bazate pe așa-numitele contracte pentru diferență (CfD) sunt ″competitive și prietenoase cu piața″.
Planul de acțiune al Comisiei va acoperi toate componentele prețului energiei, inclusiv ceea ce ține de piața financiară și de tradingul de mărfuri, a spus, la rândul ei, candidata la funcția de vicepreședinte al Executivului bruxellez pentru tranziție energetică curată, justă și competitivă, Teresa Ribera, care va colabora cu Jorgensen la implementarea planului. Audierea ei este programată pe 12 noiembrie.
Rămâne de văzut dacă noua Comisie va fi receptivă la nemulțumirile statelor membre din sud-estul Europei, care deocamdată nu par a fi prioritare pe agenda Uniunii, după cum a relatat Profit.ro aici, aici și aici.
România, Bulgaria și Grecia au solicitat Comisiei Europene mai multe măsuri destinate eliminării ″segregării″ piețelor de energie din Europa de Est, unde prețurile angro de profil au fost constant mai mari decât în Vest în ultimele luni, printre acestea numărându-se și supraimpozitarea producătorilor de curent electric cu cele mai mici costuri de producție, așa-numiți ″inframarginali″, precum și a traderilor, măsură aplicată de România de 2 ani și în vigoare în momentul de față, dar care ar urma să fie eliminată odată cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali, de la 1 aprilie 2025.
“La reuniunea din Luxembourg a miniștrilor energiei din UE, am ales să spun adevărul: prețurile la energie în Europa de Est sunt, de câteva luni, mult mai mari decât cele din Europa de Vest. Este incorect și inacceptabil, dacă vorbim de o singură Europă, cu o piață unică. Ne-am săturat să fim “pe roșu” pe harta prețurilor la energie. Și nu ne place roșul prea mult, inclusiv din motive istorice. Poziția comună a României, Greciei și Bulgariei s-a bucurat de un larg sprijin. Am explicat deschis ce se întâmplă. Lipsesc interconexiunile în centrul Europei, iar Ucraina are nevoie de tot mai multă energie de import, deși în anii trecuți era net exportator. Chiar dacă până în aprilie facturile românilor sunt plafonate, iar aceste presiuni nu se resimt, e o chestiune de principiu și de competitivitate pe termen lung. În aceste condiții, cum poate o companie românească să concureze cu una din Europa de Vest, nemaivorbind de cele din restul lumii?”, a declarat, recent, ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja.
