România trebuie să recâștige încrederea investitorilor din industria energiei regenerabile în urma repetatelor modificări legislative din ultimii ani, a declarat vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, singurul reprezentant al României la Conferința Wind Europe 2019, unde s-a dezbătut viitorul energetic al Europei.
Întrebat care este dorința sa principală în ceea ce privește energia regenerabilă, vicepreședintele ANRE a declarat că și-ar dori ca “România să recâștige încrederea investitorilor (din industria energiei regenerabile - n.r.). Avem nevoie de stabilitate și predictibilitate. Din 2011 până-n 2016 am asistat la cel puțin 2 schimbări legislative pe an în ceea ce privește structura schemelor de sprijin, iar din 2016 doar la una pe an, ultima în vara anului trecut”, a afirmat Zoltan Nagy-Bege.
La prima vedere, declarația este surprinzătoare pentru că vine de la un reprezentant al principalei agenții de reglementare din domeniu, care se ocupă chiar cu elaborarea legislației secundare din domeniu.
Numai că vicepreședintele ANRE nu s-a referit la legislația secundară pe care ANRE este obligată legal să o elaboreze, ci la legislația primară (redactată de Parlament, în cazul legilor, sau executiv, în cazul ordonanțelor sau hotărârilor de guvern).
“Din 2011 până-n 2016 am asistat la cel puțin două schimbări legislative pe an în ceea ce privește structura schemelor de sprijin, iar din 2016 la una pe an, ultima în vara anului trecut”, a afirmat vicepreședintele ANRE.
Acesta s-a referit și la ținta de energie regenerabilă asumată de actualul executiv, pe care o consideră foarte puțin curajoasă.
“Prioritatea noastră nr. 1, ca țară, este să finalizăm Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC) și să negociem cu Comisia Europeană acea țintă pentru SRE pe care ne-o asumam și ne propunem să o îndeplinim până în 2030, de 27,9%. Este foarte greu să cred că aceasta va fi cifra finală având în vedere potențialul României. Noi am depășit deja ținta de 26%. Ne-am propus doar două procente în plus, însă îmi greu să cred că CE va accepta o țintă mult sub nivelul mediu al Europei în condițiile în care până acum eram peste medie!”, a declarat vicepreședintele ANRE.
Claudia Brânduș, președintele Asociația Română pentru Energie Eoliană – RWEA, și-a exprimat speranța că și România se va alătura acestui curentului european de decarbonizare la un moment dat și că va susține în mod real tehnologiile prezentului și ale viitorului.
Claudia Brânduș, președintele Asociația Română pentru Energie Eoliană – RWEA
“Toate statele europene iau măsuri de decarbonizare, energia regenerabilă având rolul principal în acest proces. Cea mai mare parte a noilor capacități de producție de energie din Europa se bazează pe sursele de energie eoliene.
Tranziția energetică presupune electrificarea transportului și a sectorului termic, iar integrarea surselor de energie regenerabilă este o provocare ce necesită o schimbare de paradigmă, pentru a defini rolul crescut al consumatorului de energie în rețelele inteligente ale viitorului. Vorbim de mulți ani de aceste concepte și de la an la an vedem noi țări care se alătură luptei susținute împotriva încălzirii globale, adoptând strategii combinate privind clima și energia. Vedem din ce în ce mai multe țări vorbind despre ambițiile de dezvoltare a tehnologiilor regenerabile și de promovare a inovației”, afirmă președintele RWEA.
Sursa: © WindEurope
Bege a recunoscut însă că România are o situație particulară, ca urmare atât a schemei inițiale favorabilă investitorilor și a sărăciei energiei.
“Noi am avut o schemă de sprijin destul de avantajoasă din punct de vedere al investitorilor în regenerabile: schema cu certificare verzi care momentan are un efect în prețul final al energiei de 12,5 euro la fiecare MWh la majoritatea consumatorilor. Sunt unii consumatori energointensivi exceptați sau care au beneficit de o reducere a contribuției. Într-o țară unde nivelul de trai nu este foarte mare și costurile cu utilitățile au o pondere mult mai mare în buget decât în cazul altor țări, mai trebuie să analizezi și acest impact social. România asta își propune, cel puțin în prima perioadă, până în 2030, măsurile să fie mai blânde. După 2025 încep să iasă capacități de producție din schema de sprijin și ar putea să scadă contribuția la schemă. După această perioadă, când ne mai liniștim, vedem ce obligații avem, să ne gândim la noi scheme de sprijin dacă va fi nevoie. Un studiu arată că în 2024 și în România vor fi posibile investiții în vânt și solare fără sprijin. Dacă investițiile vor fi rentabile fără scheme de sprijin, situația va fi diferită în privința consumatorilor”, susține Bege.
Sursa: © WindEurope
În cadrul Conferinței Wind Europe 2019, desfășurată la Bilbao, la care a participat inclusiv regele Felipe al Spaniei, s-a dezbătut viitorul energiei regenerabile în Europa și provocările pe care acestea le ridică, în special operatorilor de distribuție și transport.
În prezent, energia eoliană acoperă mai mult de 14% din cererea Europei în 2018, iar IEA estimează că vântul va fi prima sursă de energie în Europa până în 2027 și va furniza până în 2050 mai mult de 50% din energia electrică a UE.
Faptul că Țara Bascilor a găzduit conferința din acest an nu a fost întâmplător, aici având sediu mai multe companii importante din domeniu, precum Siemens Gamesa sai Iberdrola.
Țara Bascilor a fost o veritabilă Valea Jiului a Spaniei, unde era concentrată industria grea. În anii ’90 ai secolului trecut, guvernul basc s-a reorientat și a profitat de condițiile meteorologice favorabile pentru a atrage mai mulți hucători din industria eoliană. În prezent, Țara Bascilor este cel de-al 5-lea exportator de tehnologie eoliană la nivel global.
