Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat că ministerul nu a agreat formula după care Comisia Europeană a calculat necesitatea ca România să își majoreze ținta de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate prevăzută de proiectul de Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 și chiar a ironizat "limbajul de lemn" utilizat de Comisie în acest sector de activitate.
"În decembrie anul trecut, absolut toate țările din UE și-au depus câte un proiect de plan. Comisia Europeană a strâns din aceste proiecte toate dorințele și putințele țărilor, a comparat cu ce ar fi vrut ea să obțină și a constatat că e mai puțin. Atunci a început să facă niște repartiții, după o formulă pe care noi nu am agreat-o, dar, mă rog, sunt repartiții inițiale. Aceste repartiții inițiale, fiecare țară le ia, le citește și le discută, după care vine și negociază cu Comisia Europeană. Noi am început aceste negocieri și le-am început chiar serios. La sfârșitul negocierilor, o să vedeți că toată lumea a negociat, că așa se întâmplă. Dar, în principiu, lucrurile sunt pe calea cea bună, după părerea mea, iar în final va trebui să agreem niște cifre, cifre pe care să le trecem și noi în Planul Național", a spus Anton Anton, la conferința "Focus Energetic".
După cum a relatat Profit.ro, Guvernul își pune problema majorării țintei de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință, și a comandat în acest scop un studiu "de evaluare a potențialului tehnico-economic al resurselor regenerabile în România, în vederea actualizării și îndeplinirii țintelor de energie din surse regenerabile în 2030, în condiții de eficiență tehnico-economică".
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În conformitate cu legislația UE, la finalul anului trecut, Ministerul Energiei a elaborat un proiect de Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, care prevede o țintă de 27,9% a ponderii globale a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie la nivelul anului 2030. Ținta pentru 2020, de 24%, a fost depășită de România încă din 2016, când ponderea regenerabilelor a ajuns la 25%. Politica energetică actuală a UE prevede o țintă de pondere a regenerabilelor la nivelul întregii Uniuni, fixată la 32% pentru 2030. Nu se mai impun ținte naționale, însă autoritățile de la Bruxelles evaluează planurile în acest sens ale fiecărui stat membru și fac recomandări de revizuire a acestora. Planurile finale trebuie trimise Executivului european până la finalul acestui an.
Printre recomandările Comisiei la adresa României, formulate în iunie, se numără și aceea de "a majora semnificativ nivelul de ambiție pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%, aceasta fiind contribuția României la atingerea țintei Uniunii privind sursele regenerabile de energie pentru 2030, în conformitate cu formula indicată în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999".
"Întreg sectorul energetic trece prin șocuri uriașe, iar noi, România, suntem supuși la unul dintre cele mai mari, să zicem, teste de stres, în sensul că decizia Uniunii Europene de a ridica procentul la 34% energie regenerabilă din totalul energiei înseamnă că vom pune între paranteze cu o viteză uriașă cărbunele", a comentat, la acel moment, președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, social-democratul Iulian Iancu.
Acum, în schimb, ministrul Energiei spune că România nu va renunța dintr-o dată la producția de energie pe cărbune, conversia către alte forme de producție urmând a fi făcută treptat, "încet-încet".
"Vrem să modernizăm niște elemente din Complexul Energetic Oltenia. Vrem să construim un grup nou în cogenerare de înaltă eficiență pe gaz la centrala de la Craiova, de 200 MW. Asta pentru că, încet-încet, ceea ce e la Combinatul Energetic Oltenia va trebui convertit de pe cărbune pe gaz. Asta nu înseamnă că cărbunele dispare deodată, dar, în timp, această conversie este absolut necesară", a arătat ministrul.
El a mai spus că au fost începute studiile pentru un două blocuri de producție noi de câte 300 MW, la Ișalnița și Turceni, care sunt prevăzute a fi finanțate din fonduri de la Comisia Europeană.
"Nu ne-am propus nici un moment să desființăm producția de energie electrică pe cărbune, și asta am spus de la bun început, ci să o convertim gradual. Mie îmi place expresia asta utilizată în limbajul de lemn european, phase out, deci să începem încet-încet să trecem de la producția pe cărbune la alte sisteme de producție. Însă mai avem încă 20-25% din consumul de energie, poate mai mult, asigurat de producția pe cărbune. În această idee, de când am ajuns eu la minister, am dat drumul la 3 cariere de exploatare de cărbune, lucru care nu s-a întâmplat în cei 6 ani anteriori: Roșia, Roșiuța și Jilț Sud", a precizat Anton Anton.
