Ministerul Energiei, acționar majoritar al producătorului de gaze Romgaz, cu peste 70% din acțiuni, a cerut, pe 7 iulie, revocarea a trei hotărâri ale AGA companiei din 16 iunie, prin care se ajustau indicatorii de performanță în funcție de care se calculează bonusurile administratorilor societății, hotărâri care au ajuns să fie adoptate ca urmare a faptului că reprezentantul ministerului în AGA s-a abținut de la vot.
Cele trei hotărâri vizau ajustarea indicatorilor de performanță menționați "în sensul eliminării efectelor factorilor de influență externi, care nu sunt sub controlul managementului societății", încheierea de acte adiționale la contractele administratorilor care să reflecte ajustarea indicatorilor de performanță, precum și mandatarea reprezentantului Ministerului Energiei în AGA pentru a semna respectivele acte adiționale.
Din documentele Romgaz reiese că cele trei hotărâri au ajuns să fie adoptate ca urmare a faptului că reprezentantul în AGA al acționarului majoritar, Ministerul Energiei, s-a abținut de la vot.
CITEȘTE ȘI Românul nu este mare amator al produselor din pește, dar piața de profil a crescut cu 3%, până la 350 milioane de euro Astfel, la AGA din 16 iunie au participat acționari cumulând 79,7696% din acțiunile Romgaz, respectiv din drepturile de vot, iar Ministerul Energiei deține 70,0071% din acțiunile companiei și din drepturile de vot. Numărul de voturi "abținere" la cele trei hotărâri a fost egal cu cel al drepturilor de vot în AGA deținute de Ministerul Energiei. Astfel, hotărârile menționate au fost adoptate cu votul "pentru" al unor acționari care controlează, cumulat, doar 8,03% din capitalul Romgaz, iar alți acționari, cu dețineri cumulate de circa 1,7%, nu și-au exprimat votul.
Ministerul Energiei a introdus solicitarea de revocare a celor trei hotărâri pe ordinea de zi a unei alte AGA, programate pe 11 august, la care se va mai lua în discuție contractarea de servicii de avocatură pentru litigiile cu Comisia Europeană și Curtea de Conturi, precum și informări ale conducerii societății cu privire la stadiul proiectelor de eficientizare a activității termocentralei Iernut (creșterea randamentului centralei, investițiile de mediu pentru încadrarea în standardele privind emisiile de NOX, creșterea siguranței și a duratei de funcționare, cu măsuri, termene, costuri, surse de finantare și responsabilități) și la modul de recuperare a creanțelor de la debitori.
În referatul întocmit de Consiliul de Administrație al Romgaz în care se recomanda AGA ajustarea indicatorilor de performanță în funcție de care se calculează bonusurile administratorilor companiei se argumenta că acești indicatori nu mai pot fi îndepliniți din cauze obiective externe, aflate în afara controlului managementului societății, respectiv nerespectarea de către Guvern a calendarului de scumpire graduală a gazelor naturale din producția internă, suprataxarea producției de gaze, introducerea taxei de stâlp și scăderea cererii de gaze în România, inclusiv în ceea ce privește gazele din import.
CITEȘTE ȘI Poșta va atribui NextGen o parte din contractul pentru sistemul de comunicații al companiei, după ce, inițial, anulase licitația "Se impune modificarea modului de calcul a indicatorilor de performanță, conform prevederilor planului de administrare, în sensul eliminării efectelor factorilor de influență externi, care nu sunt sub controlul managementului societății și din a căror cauză obiectivele și respectiv indicatorii de performanță nu pot fi îndepliniți", se arăta în referatul elaborat de CA-ul Romgaz.
Potrivit documentului citat, principala cauză externă de neîndeplinire a criteriilor de performanță este nerespectarea calendarului de creștere graduală a prețului de comercializare a gazelor din producția internă avut în vedere la elaborarea și aprobarea planului de administrare a Romgaz.
Calendarul inițial de scumpire a gazelor din producția internă a fost stabilit în 2011 prin Memorandum de înțelegere semnat de Guvern cu FMI și Comisia Europeană, însă acesta nu a fost respectat decât rareori de diferitele Guverne care s-au succedat de atunci încoace.
"Începând cu data de 1 iulie 2014 prețurile de furnizare a gazelor naturale din producția internă au fost modificate substanțial față de cele aprobate prin Memorandum, prețuri care au stat la baza fundamentării planului de administrare și în baza căruia administratorii și-au asumat criteriile și obiectivele de performanță. Dacă la nivelul anului 2015 diferențele medii de preț pentru consumatorii casnici sunt în jur de 6%, în anii ce urmează aceste diferențe sunt foarte mari, de la circa 14% în 2016 la 21% în 2017 și respectiv 30% în 2018", arătau administratorii Romgaz.
CITEȘTE ȘI FOTO&VIDEO Allview lansează smartphone-ul X3 Soul Plus Potrivit acestora, reglementarea unor prețuri de valorificare a gazelor din producția internă la un nivel cu mult sub cele din Memorandum, prețuri care au fost avute în vedere la fundamentarea planului de administrare, are un impact negativ semnificativ asupra indicatorilor care vizează cifra de afaceri, profitul operațional, productivitatea muncii și raportul cheltuieli-venituri.
În argumentarea cererii lor, administratorii Romgaz mai invocau și prelungirea aplicării și după data de 31 decembrie 2014 a perioadei de aplicare a impozitului de 60% asupra veniturilor suplimentare obținute de producătorii de gaze naturale ca urmare a dereglementării prețurilor.
"De subliniat faptul că planul de administrare (a Romgaz – n.r.) a fost elaborat în cursul anului 2013, cu luarea în considerare a legislației în vigoare, care prevedea aplicarea impozitului numai până la data de 31 decembrie 2014, inclusiv", se menționa în referat.
Romgaz a plătit suprataxă de 60% în valoare de 376,7 milioane lei în 2014 și de 294,8 milioane lei în primele 10 luni din 2015.
CITEȘTE ȘI Ghid: Ce taxe și contribuții trebuie să plătească românii din diaspora? În plus, în 2014 a fost introdus impozitul pe construcții speciale, așa-numita taxă de stâlp, la o cotă de 1,5% din valoarea clădirilor, redusă anul trecut la 1%. Anul acesta, cota este tot de 1%, iar planurile autorităților prevăd eliminarea taxei începând cu anul 2017.
"Apariția acestei reglementări după elaborarea și aprobarea de către acționari a planului de administrare, cu un efect negativ asupra situației financiare a societății, are un impact negativ implicit și asupra indicatorilor de performanță. Valoarea impozitului pe construcții aferentă anului 2014 a fost de 91,6 milioane lei, iar cea aferentă anului 2015, de 65,3 milioane lei", spuneau administratorii Romgaz.
Aceștia mai afirmau că, deși producția internă de gaze naturale poate fi considerată ca fiind un oligopol sau chiar duopol, dat fiind că nu există condiții tehnice pentru ca România să exporte gaze, vânzările Romgaz și implicit ceilalți indicatori economico-financiari ai societății sunt puternic dependenți de consumul de gaze de pe piața internă.
"Consumul de gaze cu mult mai mic decât cel prognozat are un impact negativ semnificativ asupra cifrei de afaceri, aceasta cu atât mai mult cu cât Romgaz a fost unul dintre principalii furnizori de gaze naturale din import", se subliniază în referat.
Profitul net al Romgaz, producătorul de gaze naturale controlat de statul român, a scăzut cu 13,1% în primul trimestru din 2016, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 489,3 milioane lei, în principal din cauza reducerii consumului de gaze în România.
