Sectorul energetic ar avea nevoie de investiții totale în valoare de aproximativ 22,6 miliarde euro în perioada 2021-2030, în producerea, transportul și distribuția energiei electrice, potrivit unui proiect publicat Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a anunțat declanșarea etapei de încadrare pentru a se decide dacă “Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030” se supune procedurii de evaluare de mediu, conform HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, scrie News.ro.
"Numai în sectorul energetic (producere, transport, distribuție energie electrică) în perioada 2021-2030 vor fi necesare investiții totale în valoare de aproximativ 22,6 miliarde euro", se arată în documentul consultat de News.ro, care prezintă un grafic al investițiilor necesare în perioada 2021-2030 (valori cumulative) necesare îndeplinirii obiectivelor propuse în contextul politicilor și măsurilor viitoare (scenariul WAM - Modelling scenario with additional measures/ Scenariu de modelare pe baza măsurilor adiționale/suplimentare).
Din suma totală de 22,6 miliarde de euro, 9,8 miliarde euro vor fi direcționate în rețele, 12 miliarde euro în centralele electrice, iar alte 800 de milioanede euro în boilere pe abur.
Uniunea Europeană s-a angajat să conducă tranziția energetică la nivel global, prin îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, care vizează furnizarea de energie curată în întreaga Uniune Europeană.
Pentru a îndeplini acest angajament, Uniunea Europeană a stabilit mai multe obiective privind energia și clima la nivelul anului 2030, astfel: Obiectivul privind reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu 1990; Obiectivul privind un consum de energie din surse regenerabile de 32% în 2030; Obiectivul privind îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% în 2030; Obiectivul de interconectare a pieței de energie electrică la un nivel de 15% până în 2030.
Pentru a garanta îndeplinirea acestor obiective, fiecare stat membru a fost obligat să transmită Comisiei Europene un Proiect al Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030, până la data de 31 decembrie 2018. Proiectele PNIESC stabilesc obiectivele și contribuțiile naționale larealizarea obiectivelor UE privind schimbările climatice. România a transmis propriul proiect PNIESC la acea dată, se arată în document.
Având în vedere estimările autorităților, România va atinge un grad de interconectare de cel puțin 15,4% din capacitatea totală instalată până în anul 2030.
În ceea ce privește cota de energie regenerabilă, Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiție pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%.
În consecință, nivelul de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile a fost revizuit față de varianta actualizată a PNIESC, de la o cotă propusă inițial de 27,9%, la o cotă de 30,7%. Noul obiectiv a fost calculat, în principal, pe baza recomandării Comisiei de a alinia prognozele macroeconomice naționale la cele ale „Raportului de îmbătrânire Proiecții economice și bugetare pentru cele 28 de state membre ale UE (2016-2070)”, corelat cu scoaterea din operare a capacităților pe cărbune.
"Astfel, pentru atingerea nivelului de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile de 30,7% în anul 2030, România va dezvolta capacități adiționale de SRE (Surse Regenerabile de Energie, n.r.) de aproximativ 6,9 GW comparativ cu anul 2015. Pentru realizarea acestei ținte este necesară asigurarea unei finanțări corespunzătoare din partea UE în sensul asigurării unei adecvanțe corespunzătoare a rețelelor electrice, dar și a flexibilității producerii de E-SRE prin instalarea de capacități de back up pe gaze naturale, capacități de stocare și utilizarea de tehnici inteligente de management a rețelelor electrice",
Comisia Europeană a menționat, pe de altă parte, faptul că România va trebui să își propună o reducere mai mare a consumurilor de energie primară șifinală până în anul 2030, pentru ca obiectivul de eficiență energetică al Uniunii să fie atins. Prin urmare, România țintește un consum primar de energie de 32,3 Mtep (milioane tone echivalent petrol), respectiv un consum final de energie de 25,7 Mtep, obținând astfel economii de energie de 45,1%, raportate la consumul primar aferent anului 2030, respectiv de 40,4% pentru consumul final de energie, comparativ cu scenariul de referință PRIMES 2007.
În ceea ce privește dimensiunea securității energetice, Comisia a recomandat o descriere a măsurilor de sprijin care facilitează îndeplinirea obiectivelor din domeniul securității energetice cu accent pe diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței energetice.
"Pentru a asigura securitatea energetică la nivel național, România a luat sau se angajează să ia măsuri pentru implementarea mai multor proiecte în ceea ce privește diversificarea resurselor, respectiv: Implementarea cu celeritate a cadrului legal necesar deciziilor finale de investiție în exploatarea resurselor de gaze naturale din zona Mării Negre; Adoptarea Planului de decarbonare propus de Complexul Energetic Oltenia, principalul producător de energie electrică pe bazăde cărbune–cu scopul de a asigura o tranziție sustenabilă către o producție de energie electrică cu emisii reduse de carbon; Diversificarea surselor de uraniu pentru Nuclearelectrica; Prelungirea duratei de operare și construcția de capacități noi nucleare; Dezvoltarea de noi capacități pe SRE și integrarea cu alte piețe din regiune precum și promovarea utilizării hidrogenului; Dezvoltarea/optimizareainfrastructurii existente a rețelelor de energie electrică și gaze naturale, cu impact pozitiv asupra capacității de preluare a energiei produse din RES și asupra nivelului de interconectivitate; Dezvoltarea capacităților de stocare", se precizează în document.
În ceea ce privește cercetarea, inovarea și competitivitatea, Guvernul României își propune să elaboreze Strategia Națională de Specializare Inteligentă pentru perioada 2021 –2027, prevăzută a fi publicată în al doilea trimestru al anului 2020. Strategia intenționează să definească obiectivele naționale și țintele de finanțare în domeniul cercetării, inovării și competitivității, abordând astfel recomandarea Comisiei.
În vederea asigurării consumului de energie, capacitatea instalată va crește cu aproximativ 35% în 2030 față de 2020, datorită instalării noilor capacități de energie eoliană (de 2.302 MW până în 2030) și solară (de 3.692 MW până în 2030), fapt care va determina o creștere a producției interne de energie, asigurând astfel un grad de independență energetică mai ridicat.
"Impactul pozitiv se poate vedea în special în reducerea dependenței de importuri din țări terțe, de la un nivel de 20,8% preconizat în 2020, la 17,8% în 2030, reprezentând unul dintre cele mai scăzute niveluri de dependență a importurilor de energie din Uniunea Europeană. De asemenea, este preconizată înlocuirea mai multor grupuri pe cărbune cu unități în ciclu combinat alimentate cu gaze naturale, retehnologizarea unei unități nucleare, precum și construcția cel puțin unei noi unități nucleare până în 2030", mai relevă documentul.
De asemenea, România va contribui la procesul de decarbonare al UE, având în vedere că în 2030 totalul emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele economiei naționale vor fi reduse cu aproximativ 50% față de 1990.
La nivelul anului 2017 ponderea globală a energiei regenerabile în consumul final brut de energie a depășit ținta de 24% asumată pentru anul 2020 (24,5% în 2017), precum și evoluția așteptată a acesteia, proiecțiile realizate pe baza ipotezelor utilizate la realizarea acestui Plan indică atingerea unei ponderi globale de 30,7% SRE la nivelul anului 2030.
Conform ipotezelor de calcul utilizate, consumul final brut de energie din surse regenerabile utilizată în sectorul de Încălzire&Răcire este preconizat a crește cu 24% în perioada 2021 –2030, având în vedere disponibilitatea surselor de biomasă (în principal lemne de foc și deșeuri agricole), cu respectarea criteriilor de durabilitate.
O alternativă la nivelul anului 2030 o reprezintă introducerea pompelor de căldură în satisfacerea nevoilor de încălzire (în contextul scăderii estimate a costurilor pompelor de căldură de cel puțin 25% la nivelul anului 2030, comparativ cu valorile din prezent, fără a lua în calcul măsurile de sprijin la nivel național și european, care ar putea conduce la o scădere și mai accentuată a acestor costuri), precum și instalarea de panouri solare pe acoperișuri.
În cazul energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, a fost setată o țintă la nivel european de 14% din consumul final de energie în transporturi la nivelul anului 2030, pentru fiecare stat membru. La nivelul anului 2030, sunt prevăzute a fi în circulație aproximativ 700.000 de autoturisme electrice private (inclusiv hibrid) și aproximativ 650.000 de puncte de încărcare (din care aproximativ 40.000 în regim de încărcare rapidă și semi-rapidă). Ținta la nivelul anului 2030 ia în calcul nivelul actual al cotei SRE-T (6,56% la nivelul anului 2017) și implicit eforturile necesare pentru a ajunge la o valoare de 14,2% în 2030.
De asemenea, în calculul țintei s-a avut în vedere ca ponderea biocombustibililor și a biolichidelor, precum și a combustibililor din biomasă consumați în transporturi (biocombustibili convenționali) să nu depășească mai mult de 7% din consumul final de energie din sectorul transportului rutier și feroviar.
Proiecțiile la nivelul anului 2030 prevăd o creștere a capacităților eoliene până la o putere de 5.255MW și a celor fotovoltaice de până la aprox. 5.054MW.
În ceea ce privește consumul final brut de energie, conform scenariului WAM, se preconizează o creștere de aproximativ 2,7% în perioada 2021-2030, cu o creștere accentuată până în 2025, urmând apoi o scădere datorată măsurilor de eficiență energetică. Acest consum este defalcat pe cele 3 sectoare de interes: încălzire și răcire, energie electrică și transport. Potrivit proiecțiilor de calcul, la nivelul anului 2030, sectorul de încălzire și răcire este responsabil de aproximativ 50% din consumul final brut de energie.
Potrivit datelor disponibile și scenariului WAM, cantitatea de energie regenerabilă utilizată în termoficarea centralizată, având ca sursă energia geotermală, este proiectată să crească de la 31 ktep în 2016 la 45 ktep la nivelul anului 2030.
Având în vedere ipotezele și proiecțiile de calcul utilizate, care iau în considerare creșterea producției industriale și a nivelului de trai–reflectat în creșterea consumului de energie, consumul primar de energie este preconizat să atingă 32,3 Mtep în 2030, față de un nivel de 32,1 Mtep în 2020.
Traiectoriile consumului primar, cât și al celui final de energie indică o reducere mai lentă în perioada 2020 –2025, înregistrând scăderi de 2,4% în cazul consumului primar, respectiv de 2,9% în cazul consumului final.
Proiectul Strategiei de Renovare pe Termen Lung (SRTL) propune măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice, reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și cele de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul total de energie prin renovarea stocului național de clădiri. Într-un consum final estimat pentru anul 2019 de 22,86 Mtep, stocul național de clădiri are o pondere de 41,64%, având un consum estimat de 9,52 Mtep.
Pentru implementarea scenariului recomandat, SRTL avansează un cuantum al investițiilor necesare de 12,8 miliarde euro. Suplimentar, o sumă estimată la 1 miliard euro ar trebui angajată pentru acoperirea costurilor de asistență tehnică.
Industria, transporturile și sectorul rezidențial ar putea contribui în cote aproximativ egale (fiecare cu un procent de 29%) la atingerea obiectivului privind eficiența energetică în perioada 2021–2030 (noi economii anuale de circa 1,83 Mtep).
În ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale, România are în vedere în mod special dezvoltarea Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria –România –Ungaria –Austria (BRUA) și, de asemenea, dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre. Interconectările existente vor continua să fie utilizate pe direcția Nord Vest (Medieșul Aurit), Sud Est (Isaccea) cu Ucraina, pedirecția Vest cu Ungaria, pe direcția Sud cu Bulgaria și pe direcția Est cu Republica Moldova.
La 31 decembrie 2018, Sistemul Național de Transport al Gazelor Naturale avea peste 13.350 km de conducte magistrale de transport, din care aproximativ 370 km conducte de transport internațional, peste 1.100 stații de reglare măsurare, trei stații de comprimare gaze naturale cu putere instalată de circa 28,94 MW (planul de dezvoltare PDSNT 2019 –2028 aprobat ANRE).
România își propune să finalizeze procesul de liberalizarea pieței de energie electrică la sfârșitul anului 2020, respectiv a pieței de gaze naturale până la 30 iunie 2020.
Documentul mai arată că la nivelul României, 14,4% din gospodării au avut restanțe la facturile de utilități în 2018. În comparație, media Uniunii Europene se afla la 6,6% în același an.
Vorbind de sursele de finanțare pentru acest proiect, documentul arată că "Pentru a finanța necesarul de investiții aferent PNIESC în perioada 2021 –2030 și pentru a atinge țintele și obiectivele propuse în acest plan, România intenționează să acceseze diverse surse de finanțare, însă autorii proiectului spun că aceasta este o listă non-exhaustivă".
Astfel, la capitolul Fonduri Structurale sunt menționate Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de Coeziune (FC).
Programele operaționale (PO) propuse, prin intermediul cărora va fi administrat bugetul alocat României în perioada 2021 –2027 și care sunt aliniate cu nevoile investiționale descrise în cadrul PNIESC, sunt: Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare, Programele Operaționale Regionale (care vor fi implementate la nivel de regiune) și Progamul Operațional pentru Tranziție Echitabilă. Sunt totodată prezentate elemente din Programele Operaționale principale, cu mențiunea că acestea se află în stadiu de propunere la momentul redactării PNIESC și există posibilitatea ca acestea să sufere modificări ulterioare.
În cazul Programului Operațional Dezvoltare Durabilă, alocarea financiară totală este de 5,78 miliarde euro, din care: 3,31 miliarde euro din FEDR, 737,8 milioane euro prin FC și 1,734 miliarde euro de la bugetul de stat.
Propunerea de alocare pe domenii este după cum urmează: Energie (eficiență energetică eficiența energetică, regenerabile, transport energie): 571,42 milioane euro; Mediu - Deșeuri: 142,85 milioane euro, Apă/apă uzată: 4,268 miliarde euro, Biodiversitate: 71,42 milioane euro, Situri contaminate, aer: 71,42 milioane euro.
Pentru capitolul Riscuri (sistemice naționale, eroziune costieră) sunt prevăzute 350 milioane euro prin FEDR și 140 milioane euro de la bugetul de stat.
În ceea ce privește Instrumentul Teritorial Integrat (ITI Regiunea Vest -Valea Jiului, Regiunea Sud-Est), alocarea financiară totală este de 114,286 milioane euro și capacitatea administrativă pentru beneficiari (suport pentru elaborarea proiectelor) are o alocare financiară totală de 42,857 milioane euro.
Program Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare are o alocare financiară totală de 2,142 miliarde euro, din care: 1,5 miliarde euro din FEDR și 642,85 milioane euro de la bugetul de stat. Propunerea de alocare pentru domeniile legate de PNIESC este după cum urmează: Specializare inteligentă (sinergii Horizon, internaționalizare, tranziție industrială, nanotehnologii, robotică, infrastructura CDI): 1 miliard euro, eGuvernare, digitalizare, interoperabilitate, cyber-security: 571,42 milioane euro, Instrumente financiare (eficiență energetică): 71,429 milioane euro.
Pentru Programele Operaționale Regionale pentru OP2 „o Europă mai verde” este alocată suma de 4,322 miliarde euro (3,025 miliarde euro din FEDR), astfel: Mobilitate, consolidare, regenerare urbană, transport urban (trenuri metropolitane București, Timișoara, Cluj Napoca, Iași, Sibiu, Brașov): 3,465 miliarde euro (2,425 miliarde euro din FEDR), Eficiența energetică a clădirilor din localitățile urbane ce folosesc combustibil solid: 857,134 milioane euro (600 milioane euro din FEDR).
Programul InvestEU prevede o garanție de la bugetul UE în valoare de 38 miliarde euro pentru mobilizarea capitalului și atingerea unei ținte de investiții estimată la 650 miliarde euro în perioada 2021-2027. Acest instrument se va derula prin intermediul partenerilor de implementare, principalul fiind grupul Băncii Europene de Investiții (BEI).
Fondul pentru o tranziție echitabilă (FTJ -Just Transition Fund) poate fi o altă sursă de finanțare. Conform propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru o tranziție justă, Resursele bugetare pentru FTJ ar trebui să fie de 7,5 miliarde euro (la prețurile din 2018), cu posibilitatea de a majora acest nivel, dacă este cazul, la un moment ulterior.
Propunerea de alocare pentru România este de 757 milioane euro și este condiționată de aprobarea de către Comisia Europeană a planurilor regionale de tranziție prevăzute în propunerea de regulament.
Pentru aceste investiții sunt luate în calcul și împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții. În conformitate cu obiectivele noii Comisii Europene, inclusiv cel care vizează ca BEI să devină Banca UE pentru climă/ mediu, sprijinind proiectele și investițiile pentru a combate schimbările climatice, prioritățile BEI sunt: Investiții în eficiența energetică, Decarbonarea furnizării de energie, Sprijinirea investițiilor în tehnologii inovative și noi tipuri de infrastructură de energie; Securitatea aferentă infrastructurii în domeniul energiei.
Potrivit politicii de creditare în domeniul energiei, adoptate în noiembrie 2019, BEI nu va mai finanța din anul 2022 investițiile în combustibili fosili, inclusiv gaz, cu excepția celor care au emisii de 250g CO2/KWh sau mai puțin.
O altă posibilă surse de finanțare este bugetul de stat. În cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, inițiatorii au obligația de a întocmi o fișă financiară care va respecta condițiile prevăzute de Legea nr. 69/2010, Legea responsabilității fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare.
