Președintele Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, social-democratul Iulian Iancu, care de ani buni acționează ca un "ministru din umbră" informal al PSD pe chestiuni energetice, având un cuvânt greu de spus la dezbaterea tuturor proiectelor de legi legate de sectorul energiei, a solicitat Biroului Permanent al Camerei ca lunea viitoare să lucreze alături de Comisia pentru Buget a acesteia.
Astfel, pe ordinea de zi de joi a Biroului Permanent se află o "Solicitare din partea domnului deputat Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii, de a lucra luni, 9.07.2018, ora 13.00, împreună cu Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci".
Lunea aceasta, la ședința comună a Comisiilor de Industrie, Buget și Administrație a Camerei dedicată dezbaterii proiectului de lege privind operațiunile petroliere offshore, la care au participat și șefii principalelor companii cu concesiuni de gaze naturale în Marea Neagră, ExxonMobil, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas, singura decizie luată a fost aceea ca, până vineri, toate grupurile parlamentare, precum și instituțiile implicate în reglementarea domeniului, să trimită propuneri de amendare a formei adoptate de Senat a draftului de act normativ, iar comisiile să se reunească din nou lunea viitoare pentru raportul final asupra proiectului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
La rândul său, președintele Camerei Deputaților și liderul PSD Liviu Dragnea a declarat că plenul Camerei se va pronunța prin vot asupra proiectului până la finalul sesiunii parlamentare extraordinare. Dragnea a mai semnalat că singurul aspect sub care PSD nu este dispus să cedeze în privința legii offshore este acela legat de obligativitatea de vânzare în România a unei părți din gazele care ar urma să fie extrase din Marea Neagră, cu excluderea posibilității ca întreaga cantitate de gaze produsă din zăcămintele offshore românești să ia calea exportului.
În rest, inclusiv cu privire la aspectele fiscale ale proiectului de lege, Dragnea a manifestat flexibilitate.
"Trebuie să avem curajul, tăria, dar în același timp și înțelepciunea să găsim echilibrul corect între interesele noastre legitime și interesul legitim, firesc, al companiilor care vor să investească sume uriașe și vor să facă și profit. (...) Trebuie să găsim echilibrul corect pentru ca investiția totuși să se facă", a declarat Dragnea, la Parlament, după adoptarea de către deputați a modificărilor la Codul Penal.
El a mai a sugerat că unele "servicii" și "interese majore" străine subminează demersul de reglementare a operațiunilor petroliere offshore.
"Eu am acum o preocupare și o frământare mult mai mare legată de legea offshore-ului, care este o lege de o importanță strategică uriașă pentru România. Dincolo de discuțiile care au apărut în spațiul public, dincolo de excesele la care, dacă te uiți cu atenție, îți cam dai seama din partea cărui sau căror servicii apar și din partea căror interese majore vin, discutăm aici despre posibilitatea ca România să devină o țară total independentă energetic, ceea ce îi conferă un statut la care puțini dintre noi visau", a declarat Dragnea, sugerând o implicare a Rusiei și a gigantului energetic Gazprom în luările de poziție care susțin că beneficiile statului român de pe urma posibilelor exploatări de gaze din Marea Neagră ar fi prea mici dacă legea offshore ar fi adoptată cu acceptarea solicitărilor companiilor petroliere implicate.
Printre cele mai importante solicitări ale petroliștilor se numără cele legate de eliminarea pentru producătorii offshore a impozitului de 60%-85% pe veniturile rezultate din dereglementarea prețurilor interne la gaze și a celui de 0,5% pe exploatarea resurselor naturale, precum și de garantare a menținerii acelorași niveluri de redevență pe toată durata acordurilor petroliere de concesiune.
De asemenea, în forma adoptată de Senat a proiectului de lege se află o prevedere pe care companiile o vor păstrată, potrivit căreia "în situația în care titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetrele offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt obligați să plătească orice sume percepute de autoritățile publice în plus față de sumele care ar fi fost datoare în conformitate cu prezenta lege, aceștia vor fi îndreptățiți la un credit fiscal integral calculat anual pentru sumele suplimentare achitate". Creditul fiscal ar urma să fie acordat sub forma unui drept de restituire la nivelul cheluielilor sau costurilor pe care titularul le are prin plata sumelor suplimentare respective.
La ședința de luni de la Parlament pe marginea draftului de act normativ, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice au apreciat că aceste prevederi fiscale riscă să încalce legislația națională și europeană privind ajutorul de stat.
În schimb, cu aceeași ocazie, directorul general al sucursalei românești a gigantului petrolier american ExxonMobil, Richard Tasker, a declarat că intenția legiuitorilor de a le impune concesionarilor de perimetre offshore de gaze naturale din Marea Neagră să plătească impozitul de 60%-85% pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor la gaze și pe cel de 0,5% pe exploatarea resurselor naturale, ambele introduse temporar în 2013 și permanentizate ulterior, contravine clauzelor de stabilitate fiscală din acordurile petroliere de concesiune semnate de statul român cu companiile petroliere.
