Retehnologizarea reactorului 1 al centralei nucleare de la Cernavodă necesită finanțare de minim 1 miliard de euro, iar Nuclearelectrica speră să-și convingă acționarul majoritar, Ministerul Energiei, să majoreze capitalul social al societății în acest scop, printr-o emisiune de acțiuni noi, majorare de capital la care s-ar putea adăuga o emisiune de obligațiuni a companiei, plus împrumuturi bancare, a declarat directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache.
"Vorbim și despre finanțare pentru retehnologizarea unității 1 din 2023-2025, care pentru noi este prioritate zero în acest moment și simțim că suntem puțin în întârziere. Ca să putem realiza retehnologizarea în 2023-2025, trebuie să comandăm primele echipamente în 2018 cel târziu, iar când discuți de o finanțare de minim 1 miliard de euro trebuie să te apuci de treabă cu 2 ani înainte. Deci 2016 este momentul în care trebuie să ne apucăm de treabă și să discutăm cu finanțatorii, moment în care ar trebui să avem toate aprobările corporative. Ce vedem noi astăzi este că va fi cu siguranță o structură mixtă de finanțare. Îmi place să cred că ne vom convinge acționarul majoritar să avem o majorare de capital, să avem o emisiune nouă de acțiuni, plus probabil bonduri, dar cu siguranță și împrumuturi bancare", a spus Lulache, la evenimentul "Povești de succes la BVB" organizat de Bursa de Valori București.
Guvernul a dat recent o ordonanță de urgență potrivit căreia Ministerul Energiei va putea să înființeze societăți cu capital de stat, să participe cu capital la companii deja existente sau nou înființate și să contribuie la majorarea capitalului social al societăților la care exercită, în numele statului, calitatea de acționar.
Pe de altă parte, Fondul Proprietatea, acționar minoritar al Nuclearelectrica, cu circa 9% din acțiuni, a reclamat, anul trecut, la Tribunalul București, o decizie a AGA Nuclearelectrica, dominată de Ministerul Energiei ca acționar majoritar, cu 82,42% din acțiuni, prin care se hotăra majorarea capitalului social al societății cu suma de peste 239 milioane lei, reprezentând valoarea alocațiilor bugetare aferente perioadei 2006-2009 pentru realizarea reactorului 2 și pentru finanțarea lucrărilor la unitățile 3-5 de la Cernavodă.
În prezent, Nuclearelectrica are un capital social de 3,01 miliarde de lei. Capitalizarea bursieră este de 2,07 miliarde de lei.
Lulache a declarat, luni, la ceremonia de semnare a memorandumului de înțelegere dintre Nuclearelectrica și compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation privind proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă, că studiul de fezabilitate pentru proiect va fi actualizat, iar din noul studiu ar putea putea reieși o valoare a investiției mai mare sau mică decât cea de circa 6,5 miliarde euro estimată în prezent.
La ceremonie, care a avut loc la sediul Ministerului Energiei, au mai participat, pe lângă reprezentanți ai celor două companii, ministrul român al Energiei, Andrei Gerea, precum și ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, Xu Feihong.
Studiul de fezabilitate privind proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă a fost realizat de către Ernst&Young în 2012 și a dus la o estimare a costurilor totale ale proiectului de 6,5 miliarde euro, sumă cu 62,5% mai mare decât o estimare anterioară, de 4 miliarde euro.
În studiul respectiv se afirma că rata internă de rentabilitate a proiectului, de 10,76%, este mai mică decât cea care ar fi putut fi solicitată de către investitorii privați, însă ar putea fi suficientă pentru un stat în calitate de investitor sau pentru un investitor privat care beneficiază de garanții din partea statului.
Ulterior, într-un plan de administrare al Nuclearelectrica publicat în 2013, cu ocazia listării la Bursă a companiei, se afirma că "proiectul reactoarelor 3 și 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privați pentru acest proiect".
Lulache a mai declarat, la ceremonia de semnare, că se urmărește și implicarea statelor chinez și canadian, pe lângă a celui român, în acordarea de garanții în vederea asigurării finanțării necesare implementării proiectului, eventual prin băncile de dezvoltare ale celor două țări, echivalentele Eximbank-ului românesc. Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă vor fi realizate tot cu tehnologie canadiană CANDU, ca și primele două unități ale centralei atomice.
Directorul general al Nuclearelectrica a mai spus că, în actualele condiții de piață, în care prețul angro al energiei electrice a scăzut semnificativ, trebuie să se convină asupra mecanismelor de asigurare a rentabilității proiectului și că rămane de văzut cine le va suporta, precizând că se discută mai multe variante posibile, care includ implementarea contractelor pentru diferență, dar și garantarea unui preț minim de vânzare a energiei electrice.
După semnarea memorandumului de înțelegere, Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation vor începe negocierile pentru acordul investitorilor în proiect și pentru actul constitutiv al companiei mixte care urmează să îl implementeze, compania mixtă având nevoie și de avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru înființare, potrivit memorandumului de înțelegere.
