KMG International, principalul acționar al Rompetrol Rafinare, a solicitat pe cale oficială în aprilie respingerea acuzațiilor DIICOT din dosarul penal Rompetrol 2 cu privire la ordonanțele de Guvern din anii 2000 și 2003 privind privatizarea Petromidia și convertirea în obligațiuni a datoriilor bugetare ale companiei, invocând ca argument decizia din februarie a Curții Constituționale potrivit căreia DNA a încălcat principiul separării puterilor în stat anchetând modul în care fostul Guvern Grindeanu a elaborat și adoptat controversata OUG nr. 13/2017 privind modificarea codurilor penale.
Potrivit unui document recent al companiei, Rompetrol Rafinare, grupul-mamă KMG International și o altă companie românească controlată de kazahi, Oilfield Exploration Business Solutions, au fost informate pe 17 iulie 2017 de către DIICOT cu privire la emiterea unei ordonanțe prin care se dispune continuarea cercetării penale în dosarul Rompetrol 2.
Anterior, la începutul acestui an, companiile au formulat o cerere de disjungere a cauzei, pentru a avea două dosare distincte, care să privească acuzațiile aferente perioadei de privatizare și postprivatizare a Rompetrol Rafinare - într-unul dintre dosare și, respectiv, obligațiunile emise de RRC în baza OUG nr. 118/2003 - în cel de-al doilea, însă deocamdată nu au primit nici un răspuns de la DIICOT.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În document se mai afirmă că ulterior, în aprilie, companiile menționate au cerut DIICOT atașarea probelor la dosar, pentru a-și construi apărarea, precum și refacerea anumitor probe, respectiv a unui raport de expertiză efectuat înainte de 2016, neprimind de asemenea nici un răspuns. Aceste cereri au avut ca motivație faptul că societățile consideră că, cu mici excepții, întregul proces de strângere de probe a fost realizat de DIICOT înainte de luna mai 2016, când procurorii au pus sechestru pe rafinăria Petromidia și pe alte active și bunuri ale companiilor și au pus sub acuzare mai multe persoane, printre care foști miniștri.
"În 12 aprilie 2017, societățile au depus și cererea prin care au solicitat respingerea acuzațiilor privind OUG 248/2000 (privind privatizarea RRC) și OUG 118/2003 (emisiunea de obligațiuni) luând în considerare recenta Decizie nr. 68/2017 a Curții Constituționale, prin care Curtea a decis că procesul legislativ, ca și aspectele privind oportunitatea și/sau legalitatea unui act emis de Parlament și Guvern, nu pot face subiectul cercetării judecătorești, iar Constituția prevede alte pârghii, conferite unor alte autorități publice, pentru a controla asemenea aspecte. Până în acest moment, nu s-a primit niciun răspuns cu privire la acest aspect", se menționează în documentul Rompetrol.
În cele din urmă, în 10 mai și 28 iunie 2017, companiile au depus cerere introductivă împotriva acuzațiilor aduse de DIICOT pentru următoarele aspecte: creanțele Libia, perioada de privatizare și post privatizare a RRC, privatizarea rafinăriei Vega și emisiunea de obligațiuni (OUG nr. 118/2003), tranzacțiile efectuate între societăți și taxele și impozitele bugetare.
"În 17 iulie 2017, DIICOT a emis ordonanța care păstrează în mare ordonanțele emise în 2016, dar lasă părților civile, respectiv Ministerul Energiei și Ministerul de Finanțe, să pună la dispoziție sumele aferente prejudiciului pretins a fi fost suferit, precum și probele care stau la baza prejudiciului pretins", se mai spune în document.
"Așa cum a procedat și anterior, societatea va coopera în mod transparent cu autoritățile implicate pentru ca cercetările să fie soluționate într-un termen rezonabil și cu deplina respectare a drepturilor sale. Acest nou act procesual nu afectează activitatea zilnică a rafinăriilor Rompetrol, operațiunile fiind derulate în mod normal. Societatea însă continuă să se consulte cu consilierii săi juridici naționali și internaționali pentru a utiliza toate mijloacele legale în vederea protejării investițiilor sale, a activităților și a operațiunilor curente, precum și a reputației sale", precizează Rompetrol.
Decizia CCR din februarie invocată de companie a fost luată după ce președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a reclamat Curții existența unui conflict juridic între Guvern și DNA, în urma declanșării de către procurorii anticorupție a unei anchete cu privire la modul în care a fost elaborată și adoptată celebra OUG 13 privind modificarea codurilor penale și grațierea unor pedepse, între timp abrogată.
Potrivit CCR, DNA și-a depășit atribuțiile în cazul anchetei privind OUG 13 și a verificat aspecte privind oportunitatea și legalitatea adoptării unui act normativ în loc să se limiteze la cercetarea penală a comiterii unor infracțiuni.
"Ministerul Public nu are competența de a desfășura activități de cercetare penală cu privire la legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor. Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj instituțional din perspectiva dispozițiilor constituționale ce consacră separația și echilibrul puterilor în stat. Nicio altă autoritate publică, aparținând altei puteri decât cea legislativă, nu poate controla actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunității actului de legiferare. În condițiile în care începerea urmăririi penale presupune activități de cercetare și anchetă penală cu privire la modul în care Guvernul și-a îndeplinit atribuțiile de legiuitor delegat, acțiunea Ministerului Public încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, întrucât depășește competența stabilită de cadrul legal în vigoare", se arată în motivarea deciziei CCR
În mai 2016, procurorii DIICOT au pus sub acuzare 14 persoane în dosarul Rompetrol 2, printre care se află Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu și acționar în compania Rompetrol, Alexandru Nicolcioiu, directorul de producție al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), Adrian Constantin Volintiru, fost președinte AVAS, precum și cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart. Acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani și manipularea pieței de capital prin tranzacții sau ordine de tranzacționare.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a aprobat cererile de urmărire penală pentru patru foști miniștri — Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea.
Procurorii susțin că, în anul 1998, Dinu Patriciu și Sorin Marin, împreună cu cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart, au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare. La acest grup au aderat ulterior Florin Eric Chiș (cu dublă cetățenie română și israeliană), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Volintiru, precum și persoane de decizie din cadrul Fondului Proprietății de Stat sau din cadrul Guvernului, care, prin exercitarea cu rea-credință sau defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor acestui grup.
Potrivit DIICOT, gruparea urmărea să obțină dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanța Libia și Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităților de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite și a produselor derivate purtătoare de acciză; neplata obligațiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor; ascunderea obiectului sau a sursei impozabile; stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme; însușirea, traficarea sau folosirea în interes personal a acestor sume de bani.
Această activitate ar fi culminat, arată procurorii, cu inițierea, promovarea și adoptarea de către Guvernul Adrian Năstase a OUG 118/2003 prin care SC Rompetrol Rafinare a fost "iertat" de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, ce reprezentau obligații bugetare restante, sumă pe care însă membrii grupului au folosit-o în interesele proprii sau în interesele societăților din grupul Rompetrol, care au înregistrat profituri substanțiale și care au fost apoi externalizate, datoria fiind transformată în obligațiuni de stat, cu posibilitatea răscumpărării în șapte ani.
În 27 iulie 2016, KazMunayGas a inițiat proceduri legale împotriva României, după ce procurorii DIICOT au pus sub sechestru rafinăria Petromidia, întrerupând în acest fel planul de vânzare a unei participații de control către compania chineză China Energy Company Limited (CEFC). Conform procedurilor, după ce a înștiințat Guvernul, compania kahază încearcă o rezolvare pe cale amiabilă, înainte de a ajunge la ICSID, cea mai importantă instituție în ceea ce privește arbitrajul în domeniul investițiilor.
Alexey Golovin, vicepreședinte pentru strategie și dezvoltare al KMGI, a declarat recent, într-un interviu pentru Reuters, că problemele legale fac dificilă pentru KMGI asigurarea finanțării. “Valoarea totală a activelor puse sub sechestru este de un miliard de dolari, sumă pe care o percepem ca fiind excesivă. Această problemă nu afectează operațiunile noastre zilnice, dar nu putem folosi acele active pentru a contracta linii de finanțare, vitale pentru orice companie”, a afirmat Golovin.
Potrivit acestuia, sechestrul asupra activelor nu va fi ridicat până cel puțin la prima audiere în cazul de privatizare a Rompetrol, audiere a cărei dată care nu a fost stabilită încă. Instanțele de judecată au respins solicitările KMGI de ridicare a sechestrului anul trecut.
Potrivit KMGI, acțiunea DIICOT se referă la pretinse fapte care au avut loc cu mult înainte de preluarea în 2007 de către compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunayGas, a pachetului majoritar de acțiuni al grupului Rompetrol (în prezent KMG International). “Pentru a construi un plan de investiții credibil, am vrea să avem o decizie rapidă în această dispută legală care continuă de mult timp. Timpul este esențial și aceste probleme vechi, din anii 1990, nu ar trebui să afecteze activitatea companiei în 2017”, a adăugat vicepreședintele KMGI.
Pe de altă parte, KMG International a anunțat, la finalul lunii iulie, că autoritățile române au aprobat tranzacția încheiată la finele anului trecut între acționarul său unic, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunayGas (KMG), și compania chineză China Energy Company Limited (CEFC), tranzacție prin care CEFC preia 51% din KMG International.
Iar într-un document guvernamental recent se arată că Fondul kazah-român, care ar urma să fie capitalizat cu 150 milioane dolari de KMG International, parte a soluției convenite în urmă cu mai bine de 4 ani pentru rezolvarea problemei datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român, ar urma să efectueze investiții și în străinătate, nu doar în România, iar dreptul de veto al statului cu privire la țintele investiționale ale Fondului ar urma să fie extins, se arată într-un document guvernamental.
"Problemele asupra cărora părților sunt încă în discuție se referă la principiile și formulele de contorizare a atingerii plafonului participației de 150 milioane dolari, aportul la capitalul social, modalitatea de finanțare a fondului de investiții și de recuperare a investiției", se mai menționează în document.
Printr-un memorandum din 2013 semnat de OPSPI și The Rompetrol Group, actualmente KMG International, acționarul principal al Rompetrol Rafinare, a fost convenită înființarea unui fond de investiții, la care kazahii să dețină 80% din acțiuni, iar statul român – 20%, care să investească în proiecte energetice legate de operațiunile kazahilor. Capitalizarea inițială a fondului a fost convenită la 150 milioane dolari și ar urma să fie acoperită integral de KMG International, iar valoarea totală a investițiilor fondului, pe o perioadă de 7 ani, era estimată la circa 1 miliard de dolari.
Sursa citată nu menționează nimic despre cealaltă componentă a înțelegerii din 2013 cu KMG International pentru stingerea datoriilor istorice ale Rompetrol față de stat, respectiv despre angajamentul kazahilor de a plăti 200 milioane dolari din respectiva datorie în schimbul unei participații de 26,7% la Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria Petromidia. În prezent, KMG International controlează 48,11% din acțiunile RRC, iar statul român, prin Ministerul Energiei - 44,69%.
