Cele 2 partide din coaliția de guvernare de la Oslo au anunțat public că vor întreruperea liniei electrice de interconexiune care permite schimburi transfrontaliere de energie între Norvegia și Danemarca, precum și renegocierea acordurilor de interconectare cu Germania și Marea Britanie, relatează Financial Times.
Motivul este acela că, în orele în care nu bate vântul în Danemarca, Germania și UK, unde ponderea eolienelor în mixurile energetice este mare, în baza sistemului european de cuplare a piețelor de energie, electricitatea generată cu costuri mai mici de hidrocentralele norvegiene este exportată în cele 3 țări menționate, ceea ce majorează prețurile angro în Norvegia.
Norvegia, unde unitățile de generare hidro au o pondere de 90% în totalul producției naționale, nu este membră a Uniunii Europene, dar este parte a numeroase acorduri UE privind piața europeană unică de energie, în care este integrată.
Prețul spot al energiei angro în sudul Norvegiei a atins ieri cel mai înalt nivel din 2009 încoace, de nu mai puțin de 1.180 dolari/MWh, de aproape 20 de ori mai mare față de cotația medie de săptămâna trecută, din cauza absenței vântului în Germania și Marea Nordului, care a întrerupt funcționarea parcurilor eoliene.
Ministrul Energiei de la Oslo, Terje Aasland, nu s-a ferit să declare sec pentru Financial Times: ″It’s an absolutely shit situation″.
Principalul partid de guvernământ, social-democrat, a ajunțat că va promova în campania electorală pentru alegerile parlamentare din septembrie anul viitor ideea întreruperii interconectării energetice cu Danemarca, pentru care contractele expiră în 2026. Partidul Centrist, partenerul minoritar de guvernare, cere de mai mult timp tăierea conexiunii cu Danemarca, precum și renegocierea acordurilor de interconectare cu Marea Britanie și Germania.
Apelul la diminuarea capacităților de interconexiune transfrontalieră este cu atât mai îngrijorător cu cât, în sud-estul și centrul continentului, România, Bulgaria, Grecia și alte țări din regiune solicită, dimpotrivă, majorarea și întărirea acestor interconexiuni, acuzând ″segregarea″ de factor a pieței energetice comune a UE, care a dus la prețuri mult mai mari în Est față de Vest, în condițiile în care țările mai dinspre Răsărit sprijină cu exporturi de energie și Ucraina (iar România și Republica Moldova), al cărei sistem energetic a fost grav afectat de atacurile cu rachete și drone ale Rusiei.
Peste Prut va fi stare de urgență energetică începând din 16 decembrie, iar datele oficiale de la Chișinău arată că, dacă tranzitul gazelor rusești prin Ucraina către Transnistria, ce alimentează și centrala MGRES de la Cuciurgan, vitală pentru aprovizionarea cu curent electric a ambelor maluri ale Nistrului, va înceta de la 1 ianuarie 2025, așa cum este programat, Republica Moldova nu va putea să importe suficientă energie din România pentru a-și asigura integral nevoile de consum.
Discursul anti-interconectare din Norvegia reflectă, totodată, dificultățile provocate de avântul masiv al instalărilor de capacități de producție de energie regenerabilă intermitentă, imprevizibilă, în multe țări europene, precum și faptul că nu s-a ținut cont suficient la nivelul UE de caracteristicile ″naturale″ ale fiecărui sistem energetic național. Nu toate țările au resursele hidro ale Norvegiei, care nu a fost nevoită niciodată să se bazeze pe energie produsă din surse fosile și, deci, nici să închidă capacități pe cărbune pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.
În Norvegia, interconectările cu alte țări sunt blamate pentru actualul nivel înalt al prețurilor angro la energie, criticii argumentând că țara ar trebui să exporte din energia produsă de hidrocentralele sale doar în momentele în care o poate face fără să provoace scumpiri pe piața internă, așa cum a fost cazul decenii la rând. Chestiunea provoacă mari îngrijorări în rândul statelor UE, dornice să utilizeze energia hidro norvegiană pentru echilibrarea consumului și prețurilor pe continent.
″Este un moment de criză în relațiile UE-Norvegia. Reducerea interconectărilor cu Europa nu va fi primită bine″, a declarat un ambasador la Oslo al unei țări din Uniune.
Țările UE consideră că este important să existe o piață a energiei integrată la nivelul comunității europene și argumentează că și Norvegia importă uneori electricitate prin interconexiunile cu vecinii, atunci când are nevoie. În plus, Norvegia este cel mai mare producător de țiței din Europa Occidentală și, pentru multe state UE, a înlocuit Rusia în postura de cel mai mare exportator de gaze naturale.
Însă scumpirile angro ample la energie cu care s-a confruntat Norvegia în ultimele ierni au provocat o adevărată furtună politică la Oslo, iar subiectul interconectărillor va fi, probabil, una dintre principalele teme din campania electorală din 2025. Sondajele de opinie estimează că actualul guvern de centru-stânga va pierde fără drept de apel și va fi înlocuit cu unul de centru-dreapta.
Partidul Progresului, de dreapta, care este primul în sondaje, vrea de asemenea să elimine interconectarea cu Danemarca și să le renegocieze pe cele cu Germania și UK, pentru a reduce ″contagiunea de preț″ a Norvegiei cu statele menționate.
