Grupul MOL, deținut de statul maghiar, a înregistrat cele mai reduse vânzări în România din istorie, atât în trimestrul al doilea, cât și în primul semestru, cu excepția celor din 2020, din pandemie, când cererea a fost distrusă de carantinarea economiilor. Vânzările MOL din România au avut o evoluție contrară celor ale grupului din celelalte state unde activează, unde cererea a fost stimulată artificial de plafonarea prețurilor, în special în Ungaria. Potrivit companiei maghiare, plafonările de prețuri au costat MOL 640 milioane de dolari.
Cantitatea de carburanți comercializată de MOL în trimestrul al doilea în România a scăzut cu 22 mii tone sau 14,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. O reducere mai mare s-a înregistrat la motorină, de 22 mii tone sau 15%, cantitatea totală ajungând la 125 mii tone. În cazul benzinei, reducerea a fost de 6 mii tone sau 13,3%, cantitatea totală comercializată în România coborând la 39 mii tone.
Cum, potrivit datelor liderului pieței, OMV Petrom, cererea de carburanți a scăzut în România cu doar 2% în trimestrul al doilea, rezultă că MOL a pierdut o cotă de piață importantă, probabil în favoarea concurenților cu prețuri mai reduse, Petrom și Lukoil.
Prețurile au crescut considerabil în trimestrul al doilea, chiar dacă mai puțin decât în primul trimestru. Începând cu trimestrul al treilea, cu luna iulie, când a intrat în vigoare reducerea de 50 de bani pe litru convenită de guvern cu companii, prețurile au scăzut cu aproximativ 90 de bani pe litru.
Scăderile vânzărilor MOL din România sunt contrare tendinței înregistrate la nivelul grupului, unde acestea au crescut cu 16% în statele în care activează. În Ungaria, plafonarea prețului a alimentat artificial cererea, vânzările crescând în perioada aprilie-iunie cu nu mai puțin de 52% comparativ cu cele din același interval al anului precedent.
De altfel, pe acest segment, rezultatul operațional al grupului MOL cu 72%, până la valoarea de 46 milioane dolari în pofida majorării vânzărilor volumetrice cu 16% la nivelul întregului grup și cu 52% în Ungaria. Explicația MOL: scăderea a fost cauzată de “plafonarea prețurilor din Ungaria, Croația, Serbia, Slovacia și Bosnia și Herțegovina. Rezultatele negative din Ungaria au fost influențate și de taxele unice sau recurente de pe segmentul de retail. Prețurile reglementate au contribuit la o creștere artificială a volumelor de vânzări, astfel că, pe majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est, volumele de vânzări înregistrate de MOL au continuat să crească”.
Potrivit CEO-ului MOL, Zsolt Hernádi, intervențiile guvernamentale ale statelor din Europa Centrală și de Est au afectat business-ul MOL: „Al doilea trimestru din 2022 a consemnat, din nou, o perioadă de incertitudine fără precedent pentru întreaga industrie energetică. Menținerea securității aprovizionării în țările din Europa Centrală și de Est în care activăm a devenit prioritatea noastră numărul unu și am reușit să ne respectăm angajamentele și în ultimele luni. Cu toate acestea, intervențiile din partea statului în Europa Centrală și de Est au afectat business-ul MOL, punând presiune asupra veniturilor și operațiunilor noastre”.
În primele șase luni ale anului, grupul MOL a obținut un profit operațional de 2,18 miliarde dolari, în timp ce rezultatele din al doilea trimestru au ajuns la 1,35 miliarde dolari. Segmentele Upstream și Downstream au reușit să compenseze impactul generat de reglementările de preț la combustibili în anumite țări din regiunea Europei Centrale și de Est și de taxele excepționale din Ungaria. Impactul acestor măsuri a fost estimat la aproximativ 640 milioane dolari, fiind generat în proporție de 90% de operațiunile din Ungaria, în primul semestru al anului 2022.
