Chiar dacă deplânge public schimbările climatice, statul, prin companiile sale de termoficare, contribuie activ la încălzirea la propriu a pământului, cel puțin pe timpul iernii. O treime din energia termică produsă sau cumpărată de acestea nu ajunge în apartamentele populației, ci direct în subsolurile celor 51 de localități care încă beneficiază de un astfel de sistem centralizat.
Doar 2 din 3 MWh de energie termică produși sau achiziționați de sistemele publice de încălzire au ajuns în 2019 la consumatorii finali, restul pierzându-se pe traseu, arată un studiu al reglementatorului din domeniu.
Și asta pentru că rețele de transport și distribuție de energie temică ale sistemelor publice centralizate de încălzire din România au înregistrat o pierdere de 30% în 2019, rezultă din datele centralizate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Iar diferența substanțială dintre energia termică produsă și/sau cumpărată de CET-uri, de 14 TWh și energia termică vândută, 9,9 TWh, atrage după sine prețuri de furnizare mari, susține ANRE.
Energia termică produsă sau cumpărată vs energia termică vândută în 2019 pe regiuni
Aceste prețuri nu sunt plătite, în marea lor majoritate, de consumatorii finali, autoritățile subvenționând considerabil (și cu peste 60% în cazul bucureștenilor) gigacaloria din bugetele locale.
În plus, în 2019, și producătorii de gaz au fost nevoit să “finanțeze” pierderile din sistemele publice de termoficare, fiind obligați să la vândă materie primă la preț plafonat, 68 de lei/MWh.
În București situația este și mai gravă decât media pe țară, pierderile ridicându-se la 32,2%. În 2019 în capitală, au fost achiziționați 5,4 TWh și produși 0,35 TWh, însă către populație și firme au fost vânduți doar 3,9 TWh, restul pierzându-se pe (sub) drum. Cea mai mare parte vândută de fostul Radet este către populație (3,6 TWh), doar 0,2 TWh fiind cumpărați de firme.
Responsabil pentru această situație creată este tot statul, prin autoritățile sale locale, care patronează aceste companii.
Astfel, pentru a nu pierde puncte electorale, reprezentanții locali nu acceptă scumpirea gigacaloriei, iar companiile, la rândul lor, renunță la orice investiție în rețelele de distribuție și transport, și chiar și la revizii și reparații.
Pentru anul 2019, conform datelor raportate de operatori, au fost realizate lucrări de revizie și reparații în valoare totală de 75,3 milioane lei, reprezentând cca 55% din valoarea planificată.
Pentru București, de exemplu, s-au efectuat revizii de doar 7 milioane de lei, din cele 47 milioane de lei planificate.
În ceea ce privește investițiile, s-a realizat tot un procent de aproximativ 45% din nivelul planificat, 1,5 miliarde lei, din 3,3 miliarde (cu tot cu restanțele din anii anteriori). Valoarea investițiilor aferente exclusiv anului 2019 a fost de 829 milioane din 1,2 miliarde planificate.
Investiții realizate vs investiții planificate pe regiuni
Toate cele trei surse de finanțare a investițiilor, atât bugetul de stat, cât și cel local, dar și sursele proprii de finanțare, sunt responsabile pentru diferența dintre sumele realizate și cele efectiv planificate.
În București, RADET Bucuresti a raportat ca realizat, până la sfârșitul anului 2019, un procent de 50% din valoarea totală a investiției planificate (600 de milioane din 1,2 miliarde planificate).
Astfel, nu e de mirare că în 2019, potrivit raportului ANRE, s-au debranșat de la rețeaua de termoficare 28.507 locuințe, la nivel național, rebranșându-se doar 1.166 de locuințe.
