Proiectele de construire de hidrocentrale aflate în execuție și realizate în proporție de peste 60% la data de 1 mai 2022 vor putea fi continuate, finalizate și puse în execuție chiar dacă amplasamentele lor se află în arii naturale protejate de interes național, cu condiția ca Ministerul Mediului să propună, în compensare pentru suprafețele ocupate de acest proiecte, zone echivalente din punct de vedere al biodiversității care să fie declarate arii naturale protejate, potrivit unui proiect de lege de modificare a OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate adoptat de Camera Deputaților în calitate de cameră decizională, al cărui scop declarat este "realizarea cu celeritate a proiectelor investiționale aflate într-un stadiu avansat de executare", pentru creșterea capacității de producție de energie hidro a României.
"Obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60% la data de 1 mai 2022 sunt considerate ca fiind proiecte de interes public major și de siguranță și securitate națională, în sensul prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, urmând a fi puse în funcțiune până la data de 31 decembrie 2025. Finalizarea obiectivelor de investiții (…) care se suprapun cu arii naturale protejate este posibilă, cu condiția ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să propună, în compensare pentru suprafețele ocupate, o zonă echivalentă din punct de vedere al biodiversității cu zona ocupată de obiectiv, până la punerea acestuia în funcțiune, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2025", prevede proiectul votat de deputați.
Inițial, draftul de act normativ stipula că amplasamentele proiectelor de hidrocentrale aprobate de Guvern și aflate în execuție înainte de 29 iunie 2007 vor putea fi scoase din ariile naturale protejate de interes național, prin modificarea limitelor acestora, ca excepție de la regula generală potrivit căreia "Modificarea limitelor ariilor naturale protejate de interes național, în sensul delimitării unei precizii mai bune, se face la inițiativa Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate sau a structurii de administrare a ariei naturale protejate în baza unui studiu științific, cu avizul consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului".
Proiectul a fost elaborat de senatorul PSD Daniel Zamfir și a fost sprijinit și de alți 23 de parlamentari social-democrați, inclusiv de președintele partidului, Marcel Ciolacu.
Varianta finală a proiectului, votată de Camera Deputaților, mai stipulează că obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60% vor fi exceptate de la procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Printre argumentele cu care deputații din Comisiile de Politică Economică și Industrii au justificat această modificare se numără și o recomandare foarte recentă a Comisiei Europene, inclusă într-un draft de plan de renunțare progresivă la importurile de gaze din Rusia.
"În situații excepționale, proiectele pot fi exceptate de la parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. În acez caz, MMAP informează Comisia Europeană, înainte de emiterea aprobării de dezvoltare (autorizația de construire), cu privire la decizia de exceptare luată, precum și motivele care justifică acordarea exceptării. Potrivit CJUE, articolul 2 alineatul (4) din Directiva EIA (transpus prin art. 5 alin. (2) din Legea 292/2018) impune statului membru să demonstreze că riscul pentru siguranța aprovizionării cu energie electrică este „în mod rezonabil, probabil” și că proiectul avut în vedere este suficient de urgent pentru a justifica neefectuarea evaluării. Potrivit comunicării COM 2022/108 din 08.03.2022 – RePower EU Joint European Action for more affordable, secure and sustainable energy: <The Commission calls on Member States to ensure that the planning, construction and operation of plants for the production of energy from renewable sources, their connection to the grid and the related grid itself are considered as being in the overriding public interest and in the interest of public safety and qualify for the most favourable procedure available in their planning and permitting procedures>", se arată în raportul celor două Comisii menționate la proiectul de lege.
De asemenea, hidrocentralele aflate în curs de execuție și finalizate în proporție mai mare de 60% vor fi exceptate și de la prevederile Codului Silvic.
"Pentru aplicarea cazului excepțional, aceste obiective trebuie să fie declarate de importanță națională pentru aplicarea Codului Silvic, întrucât finalizarea investiției ar putea presupune scoaterea din fondul forestier și implicit defrișarea, activitate care se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului conform Legii 292/2018", au argumentat deputații din Comisii.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, se plânge de mai mult timp de faptul că, din cauză că amplasamentele unor investiții-cheie precum hidrocentralele din Defileul Jiului au fost incluse în arii naturale protejate, a căror legislație a intrat în vigoare după aprobarea proiectelor și demararea lucrărilor, finalizarea acestor obiective este imposibilă, inclusiv din cauza proceselor în instanță cu organizațiile de mediu.
Aceste organizații spun, în schimb, că scoaterea proiectelor de hidrocentrale din ariile naturale protejate va duce la distrugerea respectivelor arii, cu efecte pozitive minore asupra capacității de producției de energie a României, și amintesc că statul român este în procedură de infringement la Comisia Europeană încă din 2015 pentru că a permis construirea de hidrocentrale în situri Natura 2000.
"(…) avem o serie de sarcini date de autoritățile de mediu în ceea ce privește măsurile pe care trebuie să le implementăm pentru a fi în concordanță cu ceea ce ne cer cei de la Ariile Protejate. Avem de protejat un arin care se găsește în toată Europa. Avem de protejat acest pește care, tot din informații publice, nu reprezintă și nu are niciun fel de importanță economică și avem de protejat un rac care nu a fost niciodată găsit, dar ar fi condiții să trăiască acolo. În astfel de situații derizorii ne găsim noi cu măsurile pe care ar trebui să le implementăm. Mai mult decât atât, avem obligația ca, timp de zece ani, să căutăm acel rac. Încă nu l-a găsit nimeni", declara, în noiembrie anul trecut, directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, cu ocazia audierii sale la Comisia parlamentară de anchetă pentru stabilirea cauzelor creșterii substanțiale a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice.
De altfel, potrivit inițiatorului proiectului de lg, care conduce respectiva Comisie, din dezbaterile din cadrul acesteia a reieșit că "principala soluție evocată de majoritatea invitaților audiați, reprezentanți ai autorităților sau instituțiilor considerate relevante, cu activități directe ori conexe domeniului cercetat, precum și de membrii Comisiei de anchetă, a fost intensificarea ritmului de realizare a investițiilor în sectorul energetic", un prim pas fiind "finalizarea proiectelor investiționale care, deși se află într-o fază avansată de executare, sunt în prezent blocate din motive procedurale ori ca urmare a unor sincope legislative".
În schimb, ONG-urile de mediu care se opun construirii de hidrocentrale în arii naturale protejate susțin că au fost convocate la audieri la Comisie pentru a se da "în mod voalat" vina pe ele pentru scumpirea energiei.
Amenajarea hidroenergetică de pe Jiu presupune construirea unui baraj și a unei microhidrocentrale la Livezeni și a două centrale hidroelectrice la Dumitra și Bumbești Jiu. Lucrările au început în 2004 și sunt realizate în proporție de 90%, potrivit Hidroelectrica, în urma unor investiții de 175 milioane euro.
