Guvernul se pregătește să aprobe scoaterea definitivă din fondul forestier național a unei suprafețe totale de peste 56 de hectare de pădure din cadrul ocolului silvic Simeria, Hunedoara, din care mai mult de 53 ha vor fi defrișate, în vederea realizării obiectivului "Exploatarea minereurilor auro-argintifere din perimetrul Certej" din apropierea Roșiei Montană, aflat în concesiunea societății Deva Gold SA, controlată de canadienii de la Eldorado Gold cu 80% din acțiuni, restul capitalului fiind în posesia companiei românești de stat Minvest Deva.
Perimetrul minier Certej este inclus în așa-numitul "Patrulater aurifer" Săcărâmb-Brad-Roșia Montană-Baia de Arieș. Codul silvic permite scoaterea definitivă din fondul forestier național a suprafețelor necesare exploatărilor miniere, cu condiția compensării acestora cu alte terenuri împădurite și cu plata anticipată a obligațiilor bănești.
”Se aprobă scoaterea definitivă din fondul forestier național a terenului forestier în suprafață de 56,1579 ha, în vederea realizării obiectivului „Exploatarea minereurilor auro-argintifere din Perimetrul Certej”. Defrișarea vegetației forestiere de pe terenul prevăzut la alin.(1) se realizează pe suprafața de 53,3863 ha. Masa lemnoasă de pe terenul în suprafața de 53,3863 ha se precomptează și se exploatează, potrivit prevederilor legale în vigoare”, se stipulează într-un proiect de hotărâre de Guvern de aprobare a scoaterii definitive din fondul forestier a suprafeței menționate.
"Deva Gold SA a achitat în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, aflat în administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier național în valoare de 6.491.378,20 lei, cu ordinul de plată nr. 980/23.07.2018", se menționează în document.
Potrivit sursei citate, pădurile scoase definitiv din fondul forestier național în vederea realizării proiectului minier aurifer Certej vor fi compensate cu terenuri forestiere în suprafață de 168,6241 ha, proprietate a Deva Gold, amplasate în perimetrul Pogănești (ocolul silvic Lugoj) pentru suprafața de 88,0675 ha, în perimetrul Povergina (ocolul silvic Făget) pentru suprafața de 45,3069 ha și în perimetrul Secaș (ocolul silvic Timișoara) pentru suprafața de 35,2497 ha.
Licența de exploatare a perimetrului Certej datează din 1999, titular inițial fiind compania de stat Minvest, care a transferat-o în 2001 firmei Deva Gold SA, controlată de Eldorado Gold. Canadienii, care operează pe plan local și prin societatea European Goldfields Deva SRL, mai dețin în România concesiunea perimetrelor miniere din Munții Apuseni Săliște Hondol, Băița Crăciunești și Troița Pițiguș, cel din urmă situat în zona satului Bolcana, comuna Băița.
Compania canadiană a anunțat în luna mai a anului 2015 finalizarea cu rezultate pozitive a studiului de fezabilitate pentru acest proiect, iar potrivit studiului, Eldorado Gold estima că va extrage aur și argint în valoare de peste 3,1 miliarde de dolari pe durata de 17 ani a proiectului de la Certej. Amprenta proiectului minier este de peste 456 de hectare.
CITEȘTE ȘI evoMAG a dat startul Black Friday, cu reduceri la peste 60.000 de produseEldorado Gold, fondată în 1992 în Vancouver și unde cei mai mari acționari sunt grupurile de asset management Van Eck Associates Corporation, BlackRock Investment Management, Franklin Advisers, Vanguard Group și Wellington Management, a înregistrat cheltuieli de explorare și evaluare de zăcăminte în valoare de peste 11 milioane dolari cu proiectele din România în primele 9 luni ale anului, față de doar 2,72 milioane dolari în perioada similară din 2017.
În primăvara anului trecut, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senat a decis constituirea unei subcomisii de cercetare privind aspectele sesizate de mai multe organizații neguvernamentale în legătura cu legalitatea proiectului minier aurifer de la Certej. Asta după ce, în 2016, ONG-ul Mining Watch a reușit să obțină în instanță suspendarea autorizației de construire pentru organizarea de șantier aferentă iazurilor de decantare pentru proiectul Certej.
Subcomisia a depus în iulie anul acesta raportul investigației sale, care încă nu a fost luat în discuție de către Parlament din motive de procedură.
La finalul lunii respective, senatorul USR Mihai Goțiu a declarat că Comisia senatorială a cerut DNA să verifice dacă transferurile de terenuri în cazul proiectului minier de la Certeju de Sus ”prezintă elementele constitutive ale unor infracțiuni”. Goțiu a afirmat că în concluziile raportului amintit se arată că „este neclar modul în care impactul defrișărilor asupra mediului este redus", că „este neclară etapizarea defrișărilor, care sugerează o fragmentare al cărei scop ar fi eludarea cadrului legislativ, care prevede necesitatea unei Hotărâri de Guvern" și că „reprezentanții autorităților locale au oferit răspunsuri contradictorii și/sau evazive cu privire la transferul proprietății asupra unor terenuri din comună care sunt vizate de proiectul minier, situație care impune verificări suplimentare din partea instituțiilor statului român”.