Este nevoie de reglementarea unui mecanism comercial și a unui cadru contractual prin care unii consumatori noncasnici de gaze naturale să fie plătiți pentru a accepta ca, în caz de criză națională de aprovizionare, să le fie întreruptă furnizarea, în scopul echilibrării sistemului, potrivit Planului de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale în România, aprobat prin HG în ultima ședință a Guvernului Cîțu.
Ce se va întâmpla pe piața de energie va fi anunțat la Videoconferința Profit.ro Oil&Gas, organizată împreună cu Black Sea Oil&Gas și Federatia Patronală Petrol și Gaze (FPPG).
Videoconferința, programată pentru 19 octombrie, va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV. Detalii AICI
Scenariile de risc pentru care ar fi necesară implementarea unui astfel de mecanism sunt limitarea sau încetarea livrărilor de gaze naturale din Federația Rusă către Uniunea Europeană, apariția de dezechilibre majore pe direcțiile de transport din Rusia, eventualele defecțiuni tehnice survenite la sistemul național de transport (SNT) al gazelor sau la depozitele subterane de înmagazinare și persistența unor temperaturi extrem de scăzute timp de mai multe zile, se arată în documentul analizat de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
În fiecare dintre aceste scenarii (care se pot și suprapune), deficitul de gaze naturale în România ar putea ajunge la 10-17 milioane metri cubi pe zi.
"Este necesar să se definească mecanismul de piață și cadrul contractual privind întreruptibilitatea voluntară/garantată, asigurând echilibrul SNT și pentru a compensa deficitul de gaze naturale. Un mecanism de piață și un cadru contractual privind întreruptibilitatea voluntară/garantată vor trebui definite, rezultând astfel, la nivelul întregului SNT, o listă cu consumatori întreruptibili delimitați pe zone susceptibile să fie afectate de dezechilibrul unei direcții de consum", se menționează în document.
Legislația în vigoare prevede că Ministerul Energiei poate dispune ca furnizorii de gaze care nu au încheiate contracte cu clienți protejați să pună la dispoziția furnizorilor care au în portofoliu clienți protejați și/sau clienților protejați cantitățile de gaze naturale necesare acoperirii consumului acestora. Clienți protejați sunt toți clienții casnici racordați la o rețea de distribuție a gazelor naturale, precum și următoarele categorii de clienți finali: (a) întreprinderile mici și mijlocii, racordate la rețelele de distribuție a gazelor naturale; (b) prestatorii de servicii sociale esențiale care au legătură cu asistența medicală, asistența socială esențială, de urgență, de securitate, cu educația sau cu administrația publică, racordate la rețelele de distribuție sau la Sistemul Național de Transport al gazelor naturale; (c) producătorii de energie termică, care nu pot funcționa cu alți combustibili decât gazele naturale și care furnizează energie termică clienților casnici, întreprinderilor mici sau mijlocii și/sau prestatorilor de servicii de asistență medicală, asistență socială esențială, de urgență, de securitate sau prestatorii de servicii care au legătură cu educația sau cu administrația publică.
"Furnizorii au obligația să asigure cantitățile de gaze naturale necesare continuării aprovizionării cu gaze a clienților protejați în virtutea prevederilor legislației europene și legislației naționale din domeniu. Pentru îndeplinirea acestei obligații, furnizorii ar trebui să dezvolte politici comerciale care să includă încheierea de contracte cu clauze de întreruptibilitate, prin intermedeiul cărora să fie facilitată îmbunătățirea activității de echilibrare a SNT. În prezent, nu există reglementări care să definească un astfel de cadru contractual, deși acestea ar fi necesare", se precizează în Planul de acțiuni preventive aprobat de Guvern.
Executivul relatează că, în cadrul unor consultări, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), a transmis o propunere de schemă de întreruptibilitate voluntară/garantată, care ar veni în completarea Planului de Urgență și ar include principiile unui mecanism de piață bazat pe licitații, în vederea stabilirii participanților la piața gazelor naturale care își asumă întreruperea consumului la solicitarea operatorului de transport și sistem Transgaz, încheind contracte în acest sens.
Planul de Urgență este același din 2019 încoace.
Legea energiei definește drept client întreruptibil de siguranță acel client final care prin reducerea consumului său până la oprire contribuie la menținerea securității în aprovizionarea cu gaze naturale în situație de urgență. "Reglementarea regimului juridic aplicabil clientului întreruptibil de siguranță, precum și orice alte măsuri de realizare a implementării Regulamentul UE nr. 994/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Directivei 2004/67/CE a Consiliului se realizează prin hotărâre a Guvernului elaborată la propunerea ministerului de resort în calitate de autoritate competentă", prevede Legea.
Guvernul precizează însă că, în acest moment, "Nu există contracte încheiate cu clienți intreruptibili de siguranță".
Potrivit Planului de Urgență, producătorul de automobile Dacia, combinatele chimice Azomureș, Chemgas Slobozia și Viromet Victoria, precum și centralele de producție de energie electrică și termică Brazi a OMV Petrom, CET Cuci din cadrul Iernut a Romgaz, Colterm Timișoara, Electrocentrale București (ELCEN), Electrocentrale Galați, Electrocentrale Constanța și Termoficare Oradea sunt marii consumatori industriali cărora le va putea fi întreruptă furnizarea gazelor naturale la iarnă în caz de criză în aprovizionare.
Lista a fost întocmită de Ministerul Energiei, după consultări cu Transgaz și cu principalii furnizori de gaze din România, respectiv Engie, E.ON, Romgaz și OMV Petrom.
CET-urile din această listă care produc energie termică pentru sisteme centralizate municipale de încălzire a populației pot funcționa și cu combustibil alternativ, respectiv păcură, astfel că, în caz că va fi nevoie să li se taie gazele, vor trece pe păcură, iar furnizarea căldurii și a apei calde pentru locuitorii din orașele respective nu va fi periclitată. De altfel, legislația în vigoare prevede că CET-urile care produc pentru populație și nu pot funcționa decât cu gaze naturale fac parte din categoria clienților protejați și nu li se poate întrerupe furnizarea gazelor în nici o situație.
Față de situația din urmă cu 2 ani, Chemgas Slobozia, Viromet Victoria și Electrocentrale Galați nu mai funcționează în momentul de față, iar Azomureș produce deocamdată la jumătate din capacitate, din cauza scumpirii dramatice a gazelor naturale.
