Prețul gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a scăzut joi cu 1,4%, la cel mai redus nivel al ultimelor 12 zile, în pofida știrii privind intrarea în revizie a mai multor zăcăminte din Norvegia, gradul ridicat de umplere a depozitelor, nivelul scăzut al consumului și cel ridicat al producției interne fiind mai importante decât “programul amplu” de mentenanță din statul nordic, care de altfel nu este o noutate, având un caracter ciclic anual.
Prețul gazelor cu livrare în ziua de vineri a scăzut cu 2,5 lei/MWh sau 1,4%, de la 179,3 lei/MWh (36 euro/MWh) la 176,8 lei/MWh (35,5 euro/MWh), după ce cu o zi înainte se redusese cu peste 5 lei/MWh, de la 184,5 lei (37 euro/MWh) la 179,3 lei/MWh, relevă datele analizate de Profit.ro.
În prima jumătate a acestei luni, prețul mediu al gazelor spot pe platforma BRM a sărit de 180 lei/MWh (36,17 euro/MWh), cel mai înalt nivel al anului și record al ultimelor 8 luni, în urma intensificării conflictului ruso-ucrainean și a intrării în revizie a gazoductului TAP, prin care este alimentată europa cu gaz azer.
Și prețul de pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, a înregistrat o tendință similară, de la un preț de închidere pentru gazul cu furnizare în ziua de miercuri, de 39,7 euro, pentru vineri fiind realizate tranzacții la aproximativ 38 euro/MWh.
Reviziile din Norvegia au un caracter sezonier, se realizează în fiecare an la finalul verii. În plus, față de anii trecuți, în pofida problemelor din Ucraina, gradul de umplere a depozitelor din UE este unul extrem de ridicat, de 90,3% (1.028 TWh din capacitatea tehnică totală de 1.138 TWh), iar consumul se afă pe un trend descendent, de la an la an.
Evoluția prețurilor gazelor pe piața pentru ziua următoare operată de BRM
În cazul României, la începutul zilei de miercuri, depozitele erau pline în proporție de 90,79% (30,7 TWh din capacitatea tehnică totală de 33,8 TWh, 28,2 TWh fiind înmagazinați în facilitățile Depogaz, iar 2,5 în depozitul Depomureș).
În plus, nivelul consumului este unul redus, de la începutul lunii august fiind reînchis și cel mai mare consumator de gaz autohton, combinatul Azomureș.
Cum producția curentă internă, de aproximativ 250 GWh/zi se situează la un nivel aproape dublu al consumului intern (de 125-130 GWh/zi), România este în această perioadă exportator net de gaze.
Joi, de exemplu, România importa via Bulgaria, 6,3 milioane metri cubi (mc) de gaze și exporta 8,3 milioane mc în Ungaria (7,2 milioane mc) și Republica Moldova (1,1 mil mc).
Importurile, exporturile, producția internă și înmagazinările de joi, potrivit Transgaz
Volumul exportului net, de aproximativ 22 GWh, reprezintă 9% din producția internă curentă.
Restul gazului, neconsumat sau neexportat, este înmagazinat în depozite: 8,3 milioane mc (aproximativ 90 GWh/zi).
Dacă ritmul de înmagazinare rămâne același, într-o lună depozitele vor fi 100% pline, iar singura alternativă a producătorilor autohtoni (dintre care cei mai importanți sunt Romgaz, OMV Petrom și BSOG) va rămâne, pe lângă închiderea zăcămintelor în vederea efectuării de lucrări de mentenanță, exportul.
