Iarna geroasă, intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructuri de producție și transport ucrainene și capacitățile de interconectare insuficiente cu Europa Occidentală, au scumpit considerabil energie pe piața spot din România și regiune, în special în statele vecine Ucrainei.
Prețul mediu zilnic al energiei tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM s-a majorat cu 28% față de cel aferent lunii decembrie, când a fost de 117,65 euro/MWh, ajungând la 150,5 euro/MWh.
Prețul din ianuarie este cu 8% peste cel aferent aceleiași luni a anului trecut, când acesta s-a situat la nivelul de 139,45 euro/MWh.
Însă prețul din România nu a fost cel mai ridicat din UE, fiind înregistrate prețuri mai mari în Estonia, Letonia și Lituania (între 152,5 și 153,5 euroMWh).
De altfel, prețuri mai mari de 143 euro/MWh s-au înregistrat doar în zona învecinată Ucrainei, în Ungaria, Polonia sau Bulgaria, care este interconectată pe piața spot cu cea din România.
De la 1 februarie, prețurile din țările baltice au explodat, în Letonia, Lituania și Estonia ajungând la o medie zilnică de 270 euro/MWh, în timp ce în Finlanda se situează la 247 euro/MWh.
Prețul mediu din februarie din statele baltice este de 2 ori mai ridicat decât cel din România (133 euro/MWh) și de aproape 3 ori mai mare decât cel din Germania sau Franța, unde se situează în apropierea pragului de 100 euro/MWh.
Luni și marți, prețurile din statele baltice au sărit de pragul record de 400 de euro/MWh, de aproape 3 ori peste prețul spot din România și de aproape 5 ori mai mare ca cel din Franța sau Germania.
Statele baltice s-au deconectat în februarie 2025 de la rețeaua electrică rusă pentru a se integra în sistemul european, un proces lansat cu ani în urmă și urgentat după invazia Moscovei în Ucraina.
După deconectarea de la sistemul rusesc, statele baltice depind de importul de energie din țările scandinave, unde însă se înregistrează prețuri extrem de mari comparativ cu media curentă, de peste 120 euro/MWh.
Vremea geroasă din Scandinavia conduce la înghețarea râurilor, care alături de consumul ridicat, contribuie la creșterea prețurilor, susține experți citați de Nrk.no.
În plus, în această perioadă, nu prea bate vântul.
“Când nu bate vântul în nordul Norvegiei și în nordul Suediei, producția de energie eoliană se oprește. În același timp, oamenii au nevoie de mai multă electricitate pentru încălzire. Acest lucru creează penurie, ceea ce duce la creșterea prețurilor”, explică Herold Myrland, CEO Polarkraft.
România a terminat anul 2025 pe poziția a patra în topul celor mai scumpe piețe spot de electricitate din Uniunea Europeană (UE), cu un preț mediu zilnic pe parcursul întregului an de 108,17 euro/MWh, fiind depășită doar de Irlanda (116,55 euro/MWh), Italia (115 euro/MWh) și Ungaria (108,5 euro/MWh), relevă o analiză Profit.ro.
România a fost în luna decembrie cea mai scumpă piață de energie din Uniunea Europeană, în pofida faptului că prețul mediu zilnic a scăzut la 117,65 euro/MWh de la 121,5 euro/MWh în noiembrie
Chiar dacă față de anul precedent (când a ocupat poziția a treia) a coborât un loc în clasament, fiind depășită de Ungaria, România a înregistrat în 2025 un preț mediu zilnic al energiei pentru ziua următoare mai mare cu aproape 5 euro sau 4,5% peste cel din 2024, de 103,5 euro/MWh.
Imediat după România și Ungaria, în topul celor mai scumpe piețe din Europa se situează Bulgaria, Croația, Slovenia, Polonia, Grecia, Slovacia și Austria.
De altfel, autoritățile din zonă, inclusiv din România, susțin că intercapacitatea de transport insuficientă dintre Austria și Ungaria este responsabilă pentru ruperea pieței comune europene de energie în 2: Est și Vest, energia ieftină din Occident neputând ajunge în regiunea noastră.
Motivele pentru care România se numără printre cele mai scumpe piețe europene sunt diverse: de la faptul că au fost închise capacități de producție tradiționale și înlocuite cu capacități de producție regenerabile insuficiente, dat fiind factorul de capacitate mai redus al acestora, la faptul că, în urma războiului declanșat de Rusia, Ucraina s-a transformat din exportator net de energie ieftină în regiune, în importator net de energie.
În plus, reglementările și repetatele intervenții pe preț al autorităților au condus la o bulversare a pieței.
Totodată, capacitățile de interconectare par a fi insuficiente în acest context, iar o parte din energia verde din Occident care ajungea, prin mecanismul de interconectare al piețelor spot, în România și Balcani ia calea Ucrainei, via Ungaria.Insuficiența interconexiunilor între sistemele energetice ale țărilor UE, în principal între cele din centrul Europei și cele din sud-est, care duce la penurie de capacități de transport pentru schimburi transfrontaliere de energie, a scumpit în medie vara trecută electricitatea angro tranzacționată pe piața pentru ziua următoare (PZU) din România cu peste 26%, față de scenariul în care ar fi fost respectată pe scară largă norma europeană potrivit căreia fiecare stat trebuie să asigure un nivel minim de capacitate disponibilă pentru exportul și importul de energie de 70% din capacitatea națională totală de transport.
