Prețul spot al energiei electrice din România a fost joi cel mai ridicat din Uniunea Europeană, bombardarea infrastructurii electrice din Ucraina de către Rusia și criza energetică declanșată în Republica Moldova transformând Europa de Est în cea mai scumpă piață a energiei din Europa, conform datelor Profit.ro. Iar situația va continua, potrivit oficialilor ucraineni atacurile rusești afectând 30-40% din infrastructura electrică din țara vecină.
Prețul mediu zilnic al energiei cu furnizare în ziua de joi pe piața pentru ziua următoare (PZU) din România, chiar dacă în scădere cu 1% față de ziua precedentă, este de 178,91 euro/MWh (877,3 lei/MWh), identic cu cel din Bulgaria.
România și Bulgaria au cele mai ridicate prețuri din UE, fiind urmare de Croația și Slovenia, cu prețuri de 174 euro. Prețuri ridicate se înregistrează și în Finlanda și țările baltice, care în ultima lună erau mult mai reduse comparativ cu cele din România, Bulgaria sau Serbia.
Prețul energiei cu furnizare în ziua de joi din Europa (Sursa: euenergy.life)
De altfel, prețurile medii din ultima săptămână situează România, alături de Bulgaria, pe cea de-a doua poziție în topul celor mai scumpe piețe spot, după liderul tradițional sezonier, Grecia.
Prețul mediu al energiei tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM începând cu data de vineri, 21 octombrie, când a fost declarată starea de alertă în Republica Moldova a fost de 178,8 euro/MWh, cu 60% peste cel mediu din statele din Europa Occidentală, unde prețul mediu s-a situat sub 110 euro/MWh și cu o treime peste cel mediu din Europa Centrală.
În topul prețurilor spot din ultima săptămână de pe Bătrânul Continent, pe primele 7 locuri se situează exclusiv state din Europa de Est, iar pe primele 14 locuri, state din Europa de Est și Europa Centrală. Cele mai ieftine prețuri se înregistrează exclusiv în state din Europa Occidentală.
State precum Italia, care avea cea mai scumpă piață spot, după Grecia, sau Franța, cu cele mai mari prețuri din Europa Occidentală, au părăsit prima jumătate a clasamentului.
Până la începutul acestei săptămâni, România a fost timp pentru mai multe câteva zile exportator net de electricitate. De obicei, însă, România exportă energie noaptea, la prețuri reduse, și importă ziua, în vârf de consum, la prețuri ridicate.
Consumul redus comparativ cu media sezonieră a făcut ca volumele tranzacționate pe PZU să scadă la aproximativ 56 GWh/zi de la 60 GWh/zi în prima săptămână a lunii octombrie.
Un alt motiv al scăderii volumelor pe PZU ar putea fi decizia neoficială a acționarului principalilor producători autohtoni, statul român, de a vinde către furnizori cu clienți casnici în portofoliu prin contracte bilaterale energie la 450 lei/MWh, ceea ce a diminuat cantitatea de energie disponibilă pe piețele spot.
Totodată, începând cu 14 octombrie, Hidroelectrica livrează energie la preț de 450 lei/MWh către Republica Moldova, ea fiind urmată și de OMV Petrom.
Înainte de a anunța semnarea contractului cu OMV Petrom, de 50 MW, vicepremierul de la Chișinău, Andrei Spînu, susținea importurile din România se situează la 235 MW.
Prețurile și volumele orare tranzacționate pe OPCOM pentru ziua de joi
Exporturile de energie ale României peste Prut nu par mari, maximum 5% raportate la un consum curent mediu de 6000 MW, însă și acestea conduc la diminuarea cantităților disponibile pe piața spot autohtonă.
În plus, pentru echilibrarea sistemului electroenergetic, ÎS Moldelectrica a solicitat ajutor de avarie suplimentar din sistemul electroenergetic al României, la un preț de 190-348 euro/MWh.
Potrivit Codului tehnic al rețelei de transport de energie, aprobat prin ordin al ANRE, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica poate acorda ajutor de avarie sistemelor energetice cu care funcționează interconectat și cu care are încheiate convenții în acest sens, în cazul unor deficite de putere sau al unor incidente grave în cadrul acestora.
Operatorul sistemului energetic național al Republicii Moldova, Moldelectrica, a declarat stare de alertă în sistemul de peste Prut la finalul săptămânii trecute, după oprirea livrărilor de către Ucraina din cauza atacurilor rusești cu rachetă și după ce liderii separatiști de la Tiraspol au transmis că centrala pe gaze de la Cuciurgan, din Transnistria, nu va mai asigura decât 27% din necesarul de electricitate de pe malul drept al Nistrului, în scădere masivă față de procentul de 70% de dinainte, ca urmare a reducerii de către gigantul rus de stat Gazprom cu 30% a livrărilor de gaze naturale către Republica Moldova.
