România a devenit principalul furnizor de carburanți al Ucrainei, fiind responsabilă pentru aproape o treime din importurile de benzină, motorină și GPL efectuate de companiile din țara vecină în primele 5 luni ale acestui an, relevă datele analizate de Profit.ro. Înaintea izbucnirii războiului din Ucraina, în perioada similară din 2021, cota exporturilor de combustibili ale companiilor din România pe piața ucraineană era practic inexistentă, de doar 1%.
De ce este important Cererea venită dinspre Ucraina influențează inclusiv piața internă. Liderul pieței de carburanți, OMV Petrom, a anunțat o scădere a volumului vânzărilor de retail (din benzinării) cu 3% și o creștere a vânzărilor angro cu 9%, în parte ca urmare a creșterii exporturilor.
Mai este important Cota de 29% pe care companiile din România o dețin acum pe piața importurilor ucrainene este cu atât mai importantă cu cât, în prezent, Kievul își acoperă întregul consum din importuri, iar nivelul acestuia a crescut în 2023, ajungând practic la volumul din ultimul an de dinaintea războiului, 2021.
Volumul total al vânzărilor de de produse petroliere din Ucraina (benzină, motorină, GPL) din perioada ianuarie-mai a acestui an a fost de 4,2 milioane de tone, ceea ce corespunde practic cu cel din perioada similară a anului antebelic 2021 (4,3 milioane de tone), informează presa ucraineană, care citează grupul de consultanță A-95.
În această perioadă, volumele de benzină comercializate în Ucraina au crescut cu 20%, până la 1,03 milioane de tone, iar cele de motorină, cu 2%, până la 2,74 milioane de tone.
Singurul carburant care a înregistrat scăderi de volume a fost GPL, de la 764 mii tone în ianuarie-mai 2021 la 487 mii tone în aceeași perioadă a acestui an.
De revenirea cererii din Ucraina, care a fost afectată în 2022 de declanșarea războiului, au profitat în special companiile din România.
Dacă, în perioada ianuarie-mai 2021, doar 1% din importurile de carburanți ale Ucrainei proveneau din România, în aceeași perioadă a acestui an 29% din acestea au ca sursă companii românești.
De altfel, harta importurilor de combustibili a Kievului s-a modificat radical în această perioadă.
Dacă, în primele 5 luni ale anului 2021, aproape jumătate din importurile de benzină, motorină și GPL ale Ucrainei (48%) proveneau din Belarus, iar alte 25 de procente erau din Rusia, în aceeași perioadă a acestui an România este lider, urmată de Polonia (23%), Lituania (11%), Turcia (10%) și Bulgaria (7%).
Kievul a importat carburanți inclusiv din Germania, Austria, Țările de Jos și chiar din SUA.
Principalul furnizor este probabil, fie direct, fie indirect, OMV Petrom. Este dificil de închipuit că Petrotel-Lukoil exportă carburanți în Ucraina, dat fiind faptul că principalul său acționar este încă gigantul rus, iar, potrivit presei ucrainene, Rompetrol a stopat începând cu luna ianuarie exporturile în Ucraina.
Potrivit presei ucrainene, 16% din benzina importată de companiile ucrainene în luna martie a provenit de la Petrobrazi, rafinăria operată de OMV Petrom, în pofida reducerii volumului livrărilor directe ale companiei românești către cele ucrainene cu 40%, la 13,8 mii tone. Micșorarea exporturilor de benzină ale OMV Petrom a reflectat scăderea cererii interne din Ucraina, care s-a dimiunat cu 37%, la 85,2 mii tone.
În ceea ce privește exportul de motorină, România a fost în luna martie cel mai mare furnizor de motorină al Ucrainei, depășind Polonia în topul statelor de unde Kiev-ul importă combustibilul diesel necesar acoperirii consumului curent, celui al armatei și compensării deselor întreruperi cu electricitate cauzate de bombardamentele rusești. În luna martie, România a furnizat o pătrime din motorina care a intrat în Ucraina, în pofida reducerii importurilor statului vecin cu 7% față de luna precedentă, la 446,7 mii de tone. O parte din aceasta ar putea proveni de la OMV Petrom.
Profit.ro a anunțat în urmă cu o lună că rafinăriile din România s-ar putea număra printre beneficiarii deciziei guvernului ucrainean de a interzice importurile de țiței și combustibili neînsoțite de documente de origine care să ateste proveniență non-rusă, măsură pe care o pregătise încă de la finalul lunii martie.
